Numele celui smerit va fi întotdeauna încununat de Dumnezeu cu o mare cinste şi slavă (Iacov 4, 6).
Numele cu adevărat bun este unul singur: Numele lui Dumnezeu. Şi numele pe care ni-l dă Dumnezeu .
Iubirea cea cu adevărat preţioasă este una singură: Iubirea lui Dumnezeu. Şi iubirea pe care ne-o dă El.
Numele lui Dumnezeu este mai bun decât toate bogăţiile Lui, cu nespus mai mult de atâta, cu cât este mai bun numele bun al cuiva decât toate bogăţiile sale.
Şi iubirea lui Dumnezeu este mai preţioasă cu nespus mai mult decât valorează tot ce poate fi valoare în lumile spiritului sau în cele ale materiei.
Cine ne poate face pe noi să înţelegem aceste adevăruri şi să ni le însuşim?
Înţelepciunea lui Dumnezeu, care ne luminează mintea, făcând-o să le poată pătrunde şi să se poată lăsa pătrunsă de ele, spre a fi în stare să se lepede de orice pentru a le urma.
Şi Duhul lui Dumnezeu Care ne poate încredinţa inima de valoarea lor. Şi ne-o poate face să se lase încredinţată, spre a fi în stare să dea totul pentru a le dobândi şi păstra.
Dar numele bun este ca un vas scump. Cu cât este şlefuit mai mult, cu atât străluceşte mai frumos.
Cu cât este ferit mai cu grijă de tot ce l-ar putea atinge, cu atât va fi mai curat.
Şi cu cât este păstrat mai neatins, cu atâta îl avem mai îndelungat.
Când l-am atins puternic de un păcat, vasul cel scump s-a spart.
Şi adesea nu-l mai putem nici reface, nici înlocui cu nimic, niciodată.
De aceea este fericit şi binecuvântat orice suflet care, prin unirea cu Dumnezeu, a primit numele cel bun al lui Hristos.
O, Doamne şi Dumnezeule Slăvit, Tu singur ne poţi da un nume scump şi frumos şi Tu singur ni-l poţi şi păstra aşa cum ni l-ai dat.
Te rugăm, Doamne, să ni-l dai şi să ni-l păstrezi aşa până în veşnicie, pentru cinstea şi slava Ta sfântă.
Amin.
Traian Dorz – Hristos Pâinea noastră zilnică.
