Scoate zgura din argint

Munca de a alege minciuna din adevăr, ca pleava din grâu, nu este uşoară, dar este totdeauna folositoare. Munca de a dezgropa o comoară, de a descoperi un izvor e binecuvântată şi cei ce au reuşit sunt în veci neuitaţi.

Şi dacă cei care doar le-au descoperit rămân neuitaţi înaintea omenirii, atunci cât de mare trebuie să fie slava Aceluia care a făcut aceste comori şi a ştiut acoperi aceste izvoare ?

Când omul a fost făcut, la început, el a fost aşezat de Dumnezeu, Făcătorul lui, în mijlocul paradisului fericit… În mijlocul creaţiunii fericite… În mijlocul minunăţiilor lui Dumnezeu, pe care el le avea atunci neacoperite.

Se bucura de ele nemijlocit.

Nu erau taine ascunse pentru el nici una dintre legile universale. Nici una din dimensiuni. Nici una din ştiinţe. Nici una din bogăţii. Nici de sus. Nici de jos. Nici de dedesubt.

Dar când păcatul l-a scos afară din starea aceea, omul a ieşit din lumină în întuneric. Tainele au rămas ascunse în lumină, căci întunericul în care a ajuns el i le acoperea.

I-a rămas în suflet numai o nelămurită, dar sfâşietoare amintire a tot ce pierduse şi numai un vag fior ca un vis înnegurat al comorilor avute, pe care nu le mai avea.

De aici vine chinuitoarea dorinţă de a se târî spre ele, de a le afla bâjbâind, măcar că sunt atât de aproape de el.

Această chinuitoare dorinţă îl împinge pe om să caute şi să caute mereu…

Şi-a ars mâinile… Şi-a frânt picioarele… Şi-a sângerat faţa… atât de des, atât de mult, atât de greu… atât de îndelung… Dar dorinţa recâştigării, redescoperirii comorilor care erau cândva cunoaştere, iar astăzi sunt numai bănuială, este mai puternică decât orice jertfe şi orice osteneli.

Bâjbâind înaintează omul în întunericul Cosmosului.

Bâjbâind, în întunericul Materiei.

Bâjbâind, în întunericul lui însuşi, cu dorinţa de a afla iarăşi Adevărul atât de cunoscut în Eden…

O, Dumnezeule al Cunoaşterii, cu cât preţ trebuie să plătim tot ce cunoaştem şi dorim să mai cunoaştem! Ajută-ne să Te aflăm pe Tine, fiindcă atunci am aflat totul.

O, ce mare descoperire face acela care Te află pe Tine! Te rugăm, dă-ne fiecăruia bucuria asta!

Amin.

Traian Dorz – Hristos Pâinea noastră zilnică.