„Sfinţiţi-vă pentru Mine, căci aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: În mijlocul tău este un lucru dat spre nimicire, Israele, nu vei putea ţine, nu vei putea ţine piept vrăjmaşilor tăi până nu vei scoate acest lucru dat spre nimicire din mijlocul vostru.“ ( Iosua 7,13)
Sfinţenia nu se poate obţine decât lepădând tot ce Cuvântul Domnului ne porunceşte să lepădăm şi făcând tot ce ne învaţă să facem. Acel ceva, la care inima sau interesul nu ne lasă să renunţăm, este întotdeauna cauza care nu ne permite să propăşim sau chiar poate fi nimicirea noastră.
Nimeni deci să nu îndrăznească să-şi permită a-şi păstra un singur păcat, zicând că acela i-a adus lui avantaje în viaţă sau i-a satisfăcut o poftă. Un astfel de om nu L-a cunoscut pe Dumnezeu şi nu-L cunoaşte, nici nu-L iubeşte. El nu a venit la Domnul împins de părere de rău, de căinţă adâncă, înlăcrimată pentru păcatele făcute, ci, poate, convins de vreun aşa-zis credincios că trebuie s-o facă sau de vreun interes.
Poate în viaţă te-ai „descurcat“ de minune cu minciuna şi ai obţinut mult câştig cu ea; poate ai o funcţie unde bieţii oameni, ca să le rezolvi problemele lor şi necazurile, îţi vâră în buzunar plicul cu anumite sume de bani – sărăcia lor – sau poate i-a luat împrumut cum sunt nu puţine cazuri, iar tu te împovărezi cu mita, căci nu te lasă inima ca să renunţi la ea. Sau poate ţi-ai rezolvat multe probleme pe lângă casă din furat şi mai ai încă multe ocazii s-o faci chiar şi după ce te-ai întors la Domnul şi nu te înduri să renunţi la ele.
Poate că prin meseria pe care o ai, lucrând pe la diferiţi oameni eşti servit cu băuturi alcoolice, iar tu, având ocazia să bei de pomană, nu te înduri să nu iei câte un pahar măcar. Sau dacă îţi vine în casa ta un musafir, te grăbeşti să-l serveşti şi tu cu un pahar de alcool, dacă nu chiar cu mai multe. Poate sunt surori care au fost obişnuite să poarte tot felul de vorbe rele, de clevetiri printre celelalte femei sau printre oameni şi după ce vin în Lucrarea lui Dumnezeu nu se lasă de acest păcat şi fac mult rău prin adunări şi printre celelalte surori sau fraţi.
Dacă mai este cineva care nu se îndură să renunţe la toate acestea şi încă multe altele, pe care le osândeşte Cuvântul Domnului şi Oastea Lui, va păţi ca Acan, care a luat şi a păstrat lucruri de care Cuvântul Domnului a poruncit să nu se atingă.
Dacă acel cineva este un simplu credincios sau credincioasă, toate acestea poate vor avea repercursiuni numai asupra lui şi a familiei lui, dar dacă este mai din fruntea Bisericii sau a Lucrării Domnului, cu siguranţă vor avea urmări şi asupra Bisericii sau a adunării din care face el parte.
Deci aceşti oameni se nimicesc singuri mai curând sau mai târziu, dar, până atunci, duhurile întunericului vor face destul rău adunării din care fac ei parte.
Domnul să dea înţelepciune tuturor fraţilor şi surorilor să ştie ce au de făcut în asemenea situaţii.
Slăvit să fie Domnul!
Viorel BAR – Săucani, Bihor
