Oastea Domnului

Ziua fericită a începutului mântuirii noastre.

8. Cine are un cât de puţin simţ de răspundere şi de judecată sănătoasă, acela nu poate trece cu uşurătate peste ceea ce ochii lui nu pot să nu vadă
şi peste ceea ce urechile lui nu pot să audă,
adică nu poate să treacă peste toate dovezile pe care Dumnezeu, prin lucrările Sale şi prin Cuvintele Sale, le dă zilnic despre Dumnezeirea Sa, în faţa noastră, a tuturor.

9. Lucrările Domnului, oricine le vede nu numai că este dator să le creadă pe ele şi pe El, dar simte că poate să le creadă cu bucurie şi cu putere.
Că în chiar această credinţă ascultătoare, raţiunea sănătoasă îşi găseşte un echilibru şi un rost, liniştindu-se.

10. Ce minunată şi fericită este totdeauna sărbătoarea zilei care aminteşte fericita noastră înnoire făcută de Duhul şi Cuvântul Cel Sfânt al lui Dumnezeu,
Ziua înnoirii noastre duhovniceşti. Ziua naşterii noastre din nou. Ziua fericită a începutului mântuirii noastre.

11. În toţi anii, când soseşte ziua care ne aduce aminte despre data renaşterii noastre duhovniceşti, de fiecare dată sărbătorim acest prilej cu o inimă plină, cu o nouă recunoştinţă şi o nouă bucurie.
Şi, ca la sărbătoarea reînnoirii Templului, adesea cântările noastre de bucurie se amestecă cu lacrimile recunoştinţei,
amândouă izvorând din aceeaşi stare unică şi cu totul sfântă pentru noi, pe toată viaţa (Ezr 3, 11-13).

12. Binecuvântată să fie sărbătoarea Înnoirii noastre, Ziua Naşterii noastre din nou, scumpa zi a legământului nostru cu Iisus.
Binecuvântat să fie Numele Mântuitorului nostru Scump Iisus, Numele Celui prin Care s-a făcut această înnoire şi izbăvire a noastră.

18. Mântuirea şi păcatul

Avuţia sfântului moştenitor / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2005

Lasă un răspuns