Eclesiastul 12, 13
Aceasta este încheierea tuturor învăţăturilor. Şi fericit este orice suflet care ţine seama de această încheiere. Fericit bogatul care dăruieşte şi tânărul care ascultă.
Nu este omul tot tânăr, când sufletul lui este mai uşor de păcate. Mintea mai limpede. Inima mai aprinsă. Duhul mai primitor.
Ajunge şi la bătrâneţe, când sufletul i se încarcă cu păcatele. Mintea i se tulbură. Inima i se stinge. Şi duhul îi adoarme şi se închide.
Nici tot bogat nu este omul, ca să aibă din belşug. Vin şi anii de foamete.
Dar zile bune, zile rele – toate trec…
Ani buni, ani răi – toţi se duc.
Vremea tinereţii, vremea bătrâneţii – amândouă se sfârşesc.
Vremea chemării, vremea primirii – şi ele trec prea curând.
Vremea vieţii şi vremea morţii – amândouă sunt hotărâte.
Oameni înţelepţi şi oameni nebuni – toţi mor.
Numai moartea lor nu-i la fel.
Numai judecata lor nu-i la fel .
Numai răsplata lor nu-i la fel.
Numai veşnicia lor nu-i la fel.
De aceea, dragă suflete, oricine ai fi tu şi orice vei fi auzit, sau crezut, sau urmat până astăzi, ascultă acum ultimul sfat al aceluia care a cercetat toate lucrurile şi le-a încercat.
Iată dar încheierea tuturor învăţăturilor… a tuturor experienţelor, a tuturor cărţilor, a tuturor înţelepţilor, a tuturor îndemnurilor… a tuturor mântuiţilor şi a tuturor pierduţilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui.
Aceasta este datoria fiecărui om.
Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată.
Şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău (Ecles. 12, 13-14)…
O, Doamne şi Dumnezeule veşnic, numai Tu rămâi pe totdeauna. Te rugăm, ajută-ne să facem voia Ta la timp, ca să ne putem bucura în veşnicie.
Amin.
Hristos – Pâinea noastră zilnică / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2001