Astăzi, 13 decembrie, ne oprim cu recunoștință în fața unei pagini de istorie scrise nu doar cu cerneală, dar mai ales cu demnitate și jetfă.
În 1918, 102 tipografi bucureșteni au fost uciși în timpul unei manifestații pașnice pentru drepturi sociale și libertatea presei, reprimată sângeros de către guvernul condus de Ion I.C. Brătianu. George G. Mârzescu, ministrul de interne de la acea vreme, a justificat ordinul de a se trage în demonstranți prin faptul că manifestația ar fi fost un atentat la siguranța statului și ar fi declanșat o rebeliune cu scopul înlăturării regelui. Ei cereau drepturi, dar apărau, fără să știe, și ceea ce noi numim astăzi „Libertatea Presei” – o libertate care, asemenea presei însăși, pare uneori pe cale de dispariție.
Această zi este marcată oficial încă din 1968. Dar semnificația ei transcendă o simplă dată: fără jertfă, cuvântul nu trăiește.
Sfântul Mitropolit Dosoftei – tiparul ca temelie de neam
Providențial, în aceeași zi, este cinstit Sfântul Mitropolit Dosoftei, un ierarh cărturar, care a făcut eforturi uriașe pentru tipărirea de cărţi de slujbă şi de învăţătură ortodoxă în limba română.
Sfântul ierarh Dosoftei s-a născut în anul 1624 la Suceava. A studiat la Colegiul întemeiat în 1640 la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, apoi la Școala Frăției Ortodoxe din Liov, unde a urmat studii umaniste și de limbi. Cunoștea limbile elenă, latină, slavonă și polonă.
A fost pe rând episcop la Huşi, la Roman, iar apoi mitropolit al Moldovei. A adus din Rusia un teasc de tipografie cu litere, cu care a tipărit la Mitropolia din Iași, în română, principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși.
A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și a contribuit semnificativ la formarea limbii literare românești.
A fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa din 5-6 iulie 2005, având ca dată de cinstire ziua trecerii la cele veșnice, 13 decembrie.
Sfântul Mitropolit Dosoftei ne amintește că tiparul poate fi altar, iar cartea – lucrare de veșnicie.
Părintele Iosif Trifa – tiparul care aprinde suflete
În aceeași zi, ne îndreptăm gândul și către Părintele Iosif Trifa, unul dintre cei mai importanți misionari ai cuvântului scris din secolul XX. El a înțeles că adevărata schimbare începe prin renașterea sufletului, iar sufletul se aprinde prin cuvânt.
În 1922, apare la Sibiu săptămânalul „Lumina Satelor”, iar în 1923 ia naștere Mişcarea duhovnicească Oastea Domnului – o chemare la o viață nouă în Hristos, răspândită prin paginile tipărite.
Părintele Iosif a tipărit:
- aproape 40 de cărți religioase,
- peste 300 000 de calendare,
- mii de Biblii,
- zeci de milioane de ziare și suplimente.
Pentru mulți, aceste tipărituri au fost primele texte din care au învățat să citească și să trăiască.
Tipografia – un om care grăiește
Părintele Iosif spunea:
„Tipografia este un om ce grăiește mereu cu cititorii ei.”
Această imagine nu este metaforă. Tipografia Oastei Domnului a fost, în adevăr, un om viu: a vorbit prin jertfa și mărturiile celor care au pus suflet în scris – Ioan Marini, Traian Dorz, Ioan Opriș, Alexandru Moraru, sora Tili și mulți alții.
Primul cuvânt rostit de tipografie în 1929 a fost: „Slăvit să fie Domnul!”

Cuvântul scris – astăzi
În primii zece ani de lucrare, prin scrisul său, Părintele Iosif a adus mii de suflete spre Hristos – nu prin discursuri efemere, ci prin cuvântul tipărit, care rămâne.
Astăzi, întrebarea răsună tot mai acut:
- Unde este puterea cuvântului scris?
- Unde sunt mărturiile care să hrănească Tipografia, „omul” ce odinioară grăia?
Predica trece.
Scrisul rămâne.
Chemarea zilei de 13 decembrie
13 decembrie nu este doar o comemorare.
Este chemare, o zi de conștientizare a noastră.
Tipografiile poate că nu mai există fizic.
Dar tiparul sufletului nu dispare.
Fiecare mărturie, fiecare gând sincer pus pe hârtie devine o literă în alfabetul credinței noastre.
Astăzi, să scriem din nou.
Să dăm glas Tipografiei.
Să lăsăm cuvântul să trăiască prin noi.
Slăvit să fie Domnul!
13.12.2025
Micuțiu Sorin
Mai multe detalii despre:

