Geneza 2, 8
Cuvântul sfânt spune că, după ce Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om, l-a aşezat în Grădina Edenului ca s-o lucreze şi s-o păzească. În această grădină minunată, omul trăia cu Dumnezeu, umbla cu Dumnezeu, lucra cu Dumnezeu…
Ce minunat trebuie să fi fost tot timpul pe care omul l-a trăit în fericita Prezenţă a lui Dumnezeu! Ce luminoasă trebuie să fi fost faţa şi viaţa primilor oameni şi ce binecuvântată va fi fost toată umblarea şi trăirea lor în dulcea vieţuire divină din Eden! Vremea petrecută cu Dumnezeu, munca cu El, cântarea cu El, rugăciunea cu El, totul este nemaiuitat de frumos şi de fericit.
Îmbrăcămintea pe care le-o făcuse Dumnezeu celor care umblau cu El era asemenea veşmântului Său.
În Psalmi se spune uneori că Domnul Dumnezeu stă în Lumină, alteori se spune că El se învăluie cu întunericul ca şi cu o manta (Ps. 18, 11).
Nu este nici o nepotrivire aici, fiindcă acel întuneric în care se învăluie El este tot o lumină, o lumină atât de mare, încât e cu neputinţă de privit. Şi, din prea marea strălucire, pare întuneric, după cum este scris: El locuieşte într-o lumină de care nu te poţi apropia (I Tim. 6, 16).
Lumina este îmbrăcămintea cu care Dumnezeu apropie sufletul nostru în clipa naşterii din nou, căci lumina este neprihănire, sfinţire, curăţie. Şi câtă vreme omul trăieşte în Hristos, el este îmbrăcat în hainele luminii. Aşa erau primii oameni în Grădina Edenului şi în starea curăţiei.
Îndată ce ei au păcătuit, hainele luminii s-au topit. Păcatul le-a ars ca o flacără blestemată, iar oamenii s-au văzut goi, dezbrăcaţi de scumpele veşminte cereşti.
Aceasta face păcatul… Ferice de cei care nu mai păcătuiesc, ci îşi păstrează curat şi sfânt veşmântul luminos primit la naşterea de sus, îmbrăcămintea din Hristos.
O, Bunul nostru Mântuitor, Iisuse Doamne, prin Care ne-am primit sfântul veşmânt al naşterii din nou, iertarea şi mântuirea Ta, Te rugăm, păstrează-ne această haină cerească curată şi sfântă până ce ne vei primi cu ea la Nunta Ta veşnică, din nou în fericita Grădină a Edenului celui nou.
Amin.
Hristos – Pâinea noastră zilnică / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2001
