Pentru sufletul iubitor de Dumnezeu nici o altă iubire nu poate fi asemenea iubirii Lui, atât de dulce, de mare şi de scumpă!
Pentru cine a aflat şi cunoaşte preţul comorilor veşnice de la Dumnezeu, nici un alt fel de comori de pe pământ nu mai sunt de un preţ asemenea acestora.
Pentru un astfel de credincios nici un alt fel de aur nu va cumpăni mai greu decât aurul strălucit al adevărului, al înţelepciunii, al luminii şi al bucuriilor,
pe care i-l dă şi i-l păstrează trăirea şi adâncirea Cuvântului Sfânt şi a cunoaşterii lui Iisus Hristos, Domnul şi Mântuitorul iubit.
Nu numai făgăduinţele lumii, dar nici ameninţările ei, nici toate puterile cruzimii ei, nici toate comorile şi promisiunile ei
nu mai sunt în stare să-l despartă de Tezaurul său negrăit şi strălucit, de Hristos.
Pentru un adevărat cunoscător al lui Hristos nici o stare din lume nu va fi o piedică să citească cuvintele Sfintei Scripturi.
Nici o altă carte din lume nu-l va despărţi de aceasta.
O va preţui mai mult decât aurul, mai mult decât avuţiile, fiind gata să renunţe la toate acestea, dar să nu se lepede de Hristos.
O va preţui mai mult decât pe cele mai înţelepte cărţi,
decât pe cele mai alese opere ale celor mai mari scriitori,
decât pe cele mai valoroase scrieri filosofice, poetice, distractive.
Şi chiar dacă este şi în lume mult aur – şi curat, şi multă înţelepciune – şi bună,
şi multe scrieri – şi frumoase,
totuşi, el, mai presus de toate acestea, va preţui totdeauna înţelepciunea, valoarea şi frumuseţea neîntrecută a cuvintelor lui Dumnezeu.
Din timpul şi din preocupările unui adevărat om, desigur, citirea cărţilor iau şi ele şi vor lua mereu o tot mai mare parte,
căci cunoştinţa a sporit şi va spori din ce în ce tot mai mult – şi tot aşa sporeşte şi setea după ea,
iar ţinerea pasului cu ea va cere omului o tot mai stăruitoare preocupare de cărţi.
Dar pentru un credincios înţelept cu adevărat nici o problemă nu va rămâne mai importantă,
nici o cunoaştere, mai necesară
şi nici o preocupare mai arzătoare decât adâncirea şi trăirea cuvintelor lui Dumnezeu.
Fiindcă tot succesul său în rezolvarea tuturor celorlalte probleme ale vieţii sale, el ştie că depinde de preţul şi de timpul pe care îl dă el spre a-şi însuşi cuvintele lui Dumnezeu.
O sufletul meu şi fiul meu, binecuvântat vei fi, dacă mai presus decât orice avuţie a ta vei pune păstrarea Cuvântului Evangheliei!
Dacă cea mai scumpă prietenie a ta va fi pentru el
şi dacă cea mai plăcută petrecere a ta îţi va fi lângă el,
şi dacă cea mai mare bucurie a ta ţi-o vei afla în el!
Căci dacă cea mai dulce însoţire îţi va fi a lui şi dacă nici o altă scriere din lume nu-ţi va răpi inima de la frumuseţea şi mulţumirea îndrumărilor Sale, tu vei fi cu adevărat înţelept şi fericit.
Dar vai va fi de tine, sufletul meu şi fiul meu, dacă inima ta se va muta de lângă Hristos şi dacă pe cântarul iubirii şi al preocupărilor tale va cumpăni aurul necurat al lumii
– sau chiar aurul ei curat – mai mult decât poruncile lui Dumnezeu!
Căci din clipa aceea va începe nefericirea pentru tine.
Să nu fie aşa, ci comoara ta pe vecie să fie Dumnezeu!
O Domnul şi Dumnezeul nostru Cel Nepreţuit de Bun şi de Sfânt,
slavă veşnică Numelui Tău pentru neîntrecutul şi veşnicul Tezaur al cuvintelor şi poruncilor Tale!
Din tot sufletul meu Îţi mulţumesc că Te-ai îndurat, Doamne, să-mi deschizi şi ochii minţii mele, ca să văd strălucirea veşnică a acestor comori
şi să-mi alipesc inima pe totdeauna de ele.
Te rog, Doamne Iisuse, Strălucit Cuvânt al lui Dumnezeu, să-mi ţii inima mea neîncetat întru totul alipită de voia Ta şi de dorinţele Tale,
iar mintea mea să mi-o adânceşti tot mai mult în cunoaşterea frumuseţilor acestora,
spre a le putea gusta din plin şi spre a-mi putea îndulci tot mai mult viaţa şi roadele mele din puterea lor.
Nu mă lăsa, Doamne, atras niciodată spre altceva, decât spre aurul Cuvântului Tău
şi ajută-mă să-i pot atrage mereu pe cât mai mulţi semeni ai mei spre fericirea părtăşiei cu Tine.
Amin.
