Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home ACELA PE CARE VOI NU-L CUNOAŞTEŢI (In 1, 27)

ACELA PE CARE VOI NU-L CUNOAŞTEŢI (In 1, 27)

ACELA PE CARE VOI NU-L CUNOAŞTEŢI (In 1, 27)

Pr-Vasile_Ouatu_211Dragul meu frate, cunoşti tu oare pe Dom­nul Iisus?

Iată o întrebare asupra căreia tu trebuie să te opreşti o clipă, să te gândeşti cu toată seriozitatea şi să-ţi dai un răspuns hotărât. O, de L-ai cunoaşte cu adevărat… câtă fericire se va revărsa asupra sufletului tău zbuciumat şi frământat! Ştiu şi parcă te aud spunându-mi: „Desigur că-L cunosc, că doar sunt creştin!”. O, de-ar fi aşa! Dar ia gândeşte-te bine, ce fel de cunoaştere ai tu? Nu cumva ea este numai o umbră de noapte întunecoasă?

Deschizând Cartea lui Dumnezeu, vedem că nu toţi oamenii L-au cunoscut cu adevărat. Cei mai mulţi au avut o cunoaştere cu totul greşită despre Domnul. Chiar din primele clipe ale ve­nirii Sale pe pământ, oamenii s-au împărţit. Irod împăratul vedea în Iisus pe Acela care îi va lua împărăţia, din care cauză s-a turburat şi apoi s-a umplut de mânie, dându-se la ucide­rea pruncilor (Mt 2, 16-18).

Nicodim, un fruntaş al iudeilor, vedea în Domnul Iisus un învăţător de la Dumnezeu (In 3, 2; Mt 19, 16).

Femeia samariteancă vedea în Iisus un iudeu oarecare sau cel mult un prooroc (In 4, 8).

Unii dintre oameni vedeau în Domnul Iisus pe unul din prooroci: Ilie sau Ioan Botezătorul (Mt 16, 14), sau chiar pe un altul (In 6, 14). Alţii vedeau pe unul din feciorii lui David (Mt 22, 42), pe fiul tâmplarului Iosif (Mt 14, 15), iar alţii, în frunte cu fariseii, vedeau în Domnul un vrăjmaş al Legii (In 5, 16), un om pă­cătos (In 9, 25) şi chiar un samaritean care are drac (In 8, 48), din care cauză L-au pri­gonit şi asuprit, iar în cele din urmă, suferin­ţele Sale au culminat cu răstignirea de pe cruce. Dar nici înşişi ucenicii Domnului, cei cari prin gra­iul Sfântului Apostol Petru au strigat: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu” (Mt 16, 16), nici ei nu L-au cunoscut deplin, până la revăr­sarea Duhului Sfânt. Şi pildă pentru aceasta avem pe cei doi fii ai lui Zevedei, care văd în Domnul Iisus un împărat vremelnic (Mc 10, 37).

Iuda, unul dintre cei doisprezece ucenici, Îl vinde pe Domnul pentru 30 de arginţi (Mt 26, 14). Iar Petru se leapădă de trei ori, cu jurământ (Mt 26, 71, 75). În faţa unei vorbiri mai adânci (In 6, 60; 6, 66), ca şi în faţa suferinţei, înşişi uce­nicii Îl părăsesc… (Mt 26, 31, 56).

În drumul spre Emaus, cei doi ucenici vor­besc cu Domnul Cel înviat şi nu-L cunosc (Lc 24, 13).

Maria Magdalena, stând lângă mormântul gol, plânge, iar când Domnul i Se arată înviat, ea îşi închipuie că-l vede pe grădinar. Nu-L recu­noaşte pe Iisus (In 20, 11-16).

Femeile mironosiţe, acelea care trăiseră mul­tă vreme în jurul Domnului Iisus, nici ele nu L-au cunoscut. Venind la mormânt în zorii zilei, ele nu se aşteptau să-L vadă pe Iisus viu. De aceea, în faţa mormântului gol, s-au înspăimântat. Când îngerul le vesteşte că Hristos a înviat, ele fug îngrozite. Cutremur, frică şi spaimă ma­re a cuprins sufletul lor, încât n-au mai îndrăznit să spună nimănui nimic (Mc 16, 8). Iar când apostolii aud de la femei că Iisus a în­viat, acest lucru li se pare un basm (Lc 24, 11).

De ce toate acestea? Pentru că nu L-au cunoscut cu adevărat. Fiecare îşi închi­puia despre Iisus cu totul altceva decât ceea ce era El în realitate.

Prin urmare, iată, scum­pul meu frate, atâtea dovezi care îţi arată într-un chip luminat că sunt şi oameni – ba încă printre cei socotiţi credincioşi – care au despre Domnul Iisus o cunoaştere insuficientă sau chiar pe de-a-ntre­gul greşită. Şi atunci, cât de mult trebuie să te gândeşti, să vezi, nu cumva eşti şi tu unul dintre aceia care încă nu-L cu­nosc pe Domnul? Căci şi astăzi, ca şi atunci, în faţa lui Iisus oamenii se împart. Câţi nu sunt şi astăzi care, în faţa propovăduirii lui Iisus, nu se umplu de aceeaşi mânie ca şi Irod cel nelegiuit?!… (Mt 2, 3; 2, 16; Lc 3, 19). În loc să se apropie de Iisus cu duhul umilit şi inima zdrobită, spre a-şi mărturisi păcatele cu lacrimile pocăinţei, ei se împotrivesc. În loc să-L primească pe Domnul cu smerenie, ei îşi îm­pietresc inimile, agonisindu-şi osândă pentru ziua mâniei (Rom 2, 6; 2, 8; II Tes 1, 8; Evr 10, 31; Apoc 6, 17). Dar şi câţi nu sunt prin­tre cei ce-şi zic ai Domnului, dar care nu-L cunosc, decât ca pe un mare învăţat, ca pe un adânc cugetător care a dat lumii o învăţătu­ră fru­moasă şi o morală superioară!… O, dar a­ceasta nu-i de-ajuns! A te opri aici înseamnă a nu cunoaşte nimic din tot ce este Iisus Domnul!

va urma

Părintele Vasile Ouatu
din ”Iubeşti tu pe Iisus?”
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2015

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!