Creaţia Oastei Domnului a suscitat întotdeauna o tentaţie destul de mare, atât pentru credincioşii înrolaţi în această Mişcare, cât şi pentru cei din afara ei. Nu întotdeauna însă această provocare a fost una sinceră, curată, în duhul şi sub imperativele duhovniceşti ale celor care au fost hăruiţi de Dumnezeu să dea glas unor astfel de comori. Multă vreme ne-am confruntat (şi ne mai confruntăm încă) cu preluarea tendenţioasă, rău-voitoare, a poeziilor şi cântărilor Oastei Domnului de către străinii de neam şi credinţă, care mai mereu au uitat să precizeze sursa şi pe autorii acestor creaţii. Ştim cu toţii cu câtă durere fratele Traian Dorz făcea acele constatări ale schimbărilor de sens – prin intervenţia nemiloasă, cruntă, în textele trimise spre publicare în Occident –, operate în ediţiile tipărite ale Cântărilor nemuritoare, Osana, Osana etc.
Alteori, poeziile fratelui Traian, în special, le regăsim atribuite altor creatori (de aceeaşi credinţă, de data aceasta) şi promovate drept cuvinte testamentare pentru cei de mai târziu, sub raportul adevărurilor de credinţă. Aceleaşi poezii, aceleaşi adevăruri, spuse de fratele Traian, au provocat serioase dificultăţi de înţelegere în percepţia multora din zona teologiei româneşti. Atribuindu-li-se însă o altă semnătură (un alt autor), aceleaşi creaţii îşi revendică autentica lor apreciere…
Mai dureros e însă când astfel de derapaje se petrec în mijlocul fraţilor noştri, al celor care, ca şi noi, au simţit în inima lor aceste dureroase situaţii şi cunosc la fel de bine precedentele în discuţie. La rugămintea fraţilor de la sectorul muzical al Casei Centrale, facem un apel, pe această cale, la o mai mare conştientizare şi responsabilizare a preţuirii creaţii Oastei Domnului şi a felului în care ne raportăm la acest tezaur. Şi când spunem aceste lucruri, o facem nu pentru a plasa într-o parte sau alta o anumită culpă, ci pentru a încerca împreună să găsim anumite soluţii pentru a ne securiza comoara de dar şi har a înaintaşilor. În special, avem în vedere aici difuzarea electronică a cântării de la Oaste, mai ales în mediul virtual. În ultima vreme, tot mai multe din cântările Oastei Domnului, înregistrate la Sibiu, invadează Internetul, fără să li se precizeze nicicum sursa. Nici nu apare bine un nou CD înregistrat în studioul de la Sibiu, şi la doar câteva zile aceste cântări circulă fără niciun fel de paternitate pe Internet.
Nu facem acum referire la reglementările instituţionale, juridice, în acest sens, care prevăd foarte clar aspectele infracţionale ale unor asemenea acţiuni, fără acordul celor care le-au produs. Facem apel acum la responsabilitatea fraţilor. Suntem deplin încredinţaţi că aceste creaţii trebuie să ajungă la cât mai mulţi dintre semenii noştri. Însă e un principiu de bun simţ duhovnicesc ca acest lucru să se întâmple după înştiinţarea fraţilor responsabili sau măcar cu precizarea sursei acestor creaţii (adică o trimitere elementară la CD-ul care cuprinde acea cântare şi modul în care poate fi procurat). Nu ni se cere decât puţin mai multă responsabilizare şi colaborare cu fraţii. Şi suntem deplin încredinţaţi că, împreună, şi binecuvântarea lui Dumnezeu va fi alta, iar impactul mesajului înaintaşilor noştri va fi în acord cu aşteptările lor.
Un alt aspect al acestor lucruri este şi cel al unei misiuni unitare, conjugate a fraţilor. Cu cât CD-urile cu aceste creaţii ajung tot mai mult în distribuţie (librării, magazine specializate, pangare de biserici şi mănăstiri etc.), ele oferă şi suport financiar pentru lucrul pe mai departe al producerii lor şi al misiunii, în general. Un CD cu cântările Oastei Domnului este un cadou nu doar cultural, duhovnicesc, ci şi un gest de a-i spune celuilalt cât îl iubeşte Dumnezeu, aşa cum noi poate nu vom reuşi niciodată să îi spunem. Un astfel de dar, al îndemâna oricui, poate fi decisiv pentru veşnicia celuilalt. Şi când spun aceasta, mă gândesc la câtă misiune au făcut întotdeauna cântările Oastei şi cum, datorită lor, mulţi din fraţii noştri s-au întors la Dumnezeu.
Doar împreună vom reuşi să fim ceea ce Dumnezeu şi înaintaşii noştri aşteaptă de la noi. Adică misionari responsabili în Lucrarea lui Hristos.
Romeo Petrașciuc
articol publicat în săptămânalul duhovnicesc al Oastei Domnului
“Iisus Biruitorul” Anul XXV, nr. 42 (966) 13-19 OCTOMBRIE 2014
1 Comment