14 – Când trebuie o jertfă, iubirea mea tăcută,
tu n-aștepta ca alții să fie răstigniți –
pășește tu nainte și crucea ne-o sărută:
tu știi c-am fost în lume la asta rânduiți…
15 – Bizuit nu numai pe ajutorul care simți cã ți-l dã puterea Mântuitorului tãu Iisus Hristos în Numele și pentru Lucrarea cãruia știi cã ești dator sã pornești, ai curaj, pornește!
16 – Din primul moment sã simți cã nu mai poți și cã nu trebuie sã mai angajezi pe nimeni decât pe tine. Pornești la o înfruntare care poate sã dureze cine știe cât și pe parcursul cãreia poate sã se întâmple cine știe ce. Nu mai expune pe nimeni decât pe tine singur.
17 – Unii când au ajuns în fața rãspunderii și jertfei s-au lepãdat cu fricã, ori s-au târât rușinos ori s-au ascuns cu lașitate, ori au trãdat cu mârșãvie. Nu fi sigur decât pe Hristos și pe tine însuți, atunci.
18 – Sã nu mai faci astfel de experiențe dureroase cu nimeni, – ia totul asupra ta însuți pânã la sfârșit. Mergi numai cu Domnul în fața tuturor. Dacã vei reuși – se vor bucura cu toții.
Dacã nu, vei suferi mãcar numai tu singur.
19 – Dacã nu știi când se va sfârși drumul pe care îl începi, fã totul, folosind orice clipã și orice situație cât mai bine pentru lucrul care trebuie sã-l faci. Orice moment ori prilej pierdut s-ar putea sã nu mai revinã.
20 – Doamne Dumnezeul Înțelepciunii, Te rugãm în momentul jertfei noastre, când acest argument este singurul necesar, dã-ne toatã puterea de biruințã, care sã ne așeze și jertfa
noastrã pentru Tine pe totdeauna prin vrednicia Jertfei Tale pentru noi. Amin.
Traian Dorz, din “Semănaţi Cuvântul Sfânt”
