Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Ce dulce a fost tinereţea, copilăria cu Iisus şi cu fraţii!

Ce dulce a fost tinereţea, copilăria cu Iisus şi cu fraţii!

Ce dulce a fost tinereţea, copilăria cu Iisus şi cu fraţii!

Rusalii 1982

Cine a gustat din mierea de albine… cine a gustat din Domnul va spune ca şi David: „Veniţi şi voi, de gustaţi”. Veţi spune ca şi Filip: „Vino şi vezi”.

El a potrivit toate lucrurile spre binele nostru şi spre slava lui Dumnezeu. S-a mai spus aici şi despre lucrurile care se fac numai de obicei, cum aceste lucruri devin seci, goale. Dacă auzim mereu aceeaşi vorbire, mereu aceeaşi cântare, dacă auzim o rugăciune mereu aceeaşi, dacă ne întâlnim mereu cu aceiaşi, noi ne obişnuim unii cu alţii şi de multe ori pot fi goale obiceiurile noastre.

Numai atunci când vine Hristos – Miezul, Viaţa şi Puterea –, atunci toate se schimbă, atunci toate se transformă.

Ne aducem aminte de obiceiurile frumoase ale părinţilor noştri… O, nu numai iudeii aveau obiceiuri frumoase, nu numai ei, ci şi părinţii noştri au avut obiceiuri frumoase, foarte frumoase. Astăzi îi mai vedem printre noi cu părul alb; mâine nu o să-i mai vedem… Mulţi pot să spună ca şi bătrânul Simion: „Slobozeşte pe robul Tău în pace, Stăpâne, că văzură ochii mei mântuirea Ta”.

Ce dulce a fost tinereţea, copilăria cu Iisus şi cu fraţii! Voi, toţi care aţi simţit dulceaţa asta, nu vă lăsaţi de El pentru nimic! De ce să vă părăsiţi acele locuri scumpe? De ce să le lăsaţi? Dar mai mult, de Iisus nu vă lăsaţi, dragi tineri, pentru nimic. Veni-va lumea înapoia voastră, să vă abată, să vă amăgească, să vă rătăcească… Voi să priviţi atunci la Iisus şi veţi vedea spinii Lui, rănile Lui, suliţa din coasta Lui. El vă va spune: „Veniţi după Mine”. Azi multe mâini stau ridicate pentru ca voi să biruiţi.

Ce frumos era când eram şi noi copii, cum mămica noastră ne lua de mână şi ne ducea la biserică în toate sărbătorile, în toate duminicile! Cum mergea mama în grădină şi alegea florile cele mai frumoase şi culegea busuioc, de făcea buchetul de flori! Cum în „sfintele posturi”, cum spuneau ei atunci (că pe atunci erau şi posturi sfinte, dar care acum s-au uitat, le-au îngropat uitarea şi nepăsarea, cum sunt îngropate multe din obiceiurile frumoase pe care le aveau părinţii noştri), ei atunci sufereau, ca să fie înfrânaţi şi să se poată apropia, la sfintele şi marile sărbători, să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele Domnului Iisus… Cum se împăcau părinţii noştri cu toţi vecinii şi se sărutau înainte de a-şi duce darul la altar, ca nu cumva cineva să aibă ceva împotriva lor.

Obiceiurile acestea frumoase, fraţii mei dragi, nu ar fi bine să le uităm nici pe ele. N-ar fi bine. Noi preţuim obiceiurile frumoase ale celor de dinaintea noastră, chiar dacă au fost numai nişte obiceiuri. Dar noi nu vrem să rămânem numai cu nişte obiceiuri… Ci vrem să rămânem cu Hristos prin toate acestea, cu Cel de-al „şaptelea vas”. Aşteptatul care le binecuvântează pe toate. Cu Cel care face curăţirea deplină, curăţirea întreagă, cu Iisus.

Iată cum, prin El, vinul nostru nu s-a isprăvit nici acum. Vinul nostru curge mereu. Vasele au fost umplute până sus şi de această dată – şi poate să curgă mereu, şi poate să-i sature pe toţi acei care au venit de departe însetaţi.

Şi, după ce ne vom duce din locul acesta îmbătaţi de fericire, să spunem tuturora: „Ce bine e la nuntă cu Dumnezeu!”. Cine a gustat din mierea de albine… cine a gustat din Domnul va spune ca şi David: „Veniţi şi voi, de gustaţi”. Veţi spune ca şi Filip: „Vino şi vezi”.

Va trebui să plecăm fiecare la ale noastre, să le ducem şi noi vestea la ai noştri despre ce bucurii au fost la această nuntă, căci a fost ca şi în Cana Galileii, unde a fost Iisus. Iisus Acela care a binecuvântat vasele umplute, Care a transformat apa şi a făcut-o vin şi viaţă, şi har, şi foc, şi putere. Dar nu vin care întunecă mintea, ci vin care schimbă, care înnoieşte viaţa. Acesta e vinul lui Iisus.

Dacă aici vor fi unii care nu au ştiut că la această nuntă va fi şi Fiul lui Dumnezeu, am dori, pentru toţi, să guste şi să simtă ceea ce a simţit şi nunul din Cana Galileii atunci când l-a chemat pe mire şi l-a întrebat: „De unde ai tu acest vin?”. Pentru că niciodată până atunci nu a mai fost aşa ceva.

Noi am vrea să le spunem la toţi cei care nu au mai fost la aşa bucurii că tot ce a fost frumos, tot ce e dulce, tot ce e minunat e Iisus, e Fiul lui Dumnezeu, Cel care S-a coborât din cer să-i mântuiască pe cei pierduţi.

O, păcătoşilor iubiţi, nu vreţi voi să veniţi la Iisus? Iată că El a venit la voi şi vă caută. Nu este nimeni care să se întâlnească cu Dumnezeu? Aşa cum s-a întâlnit nunul din Cana şi nuntaşii din Cana. Ca să puteţi şi voi spune ca şi cei din Cana: „O, şi noi, de la nunta din Gădălin, am simţit ceva din dragostea Fiului lui Dumnezeu şi de atunci eu sunt un copil al Lui…”.

Să ne ajute Domnul Iisus să ne întoarcem acasă şi mai hotărâţi de a-I sluji lui Dumnezeu; şi mai mult ca până acum.

Slăvit să fie Domnul!

 

29. CEL DE-AL ŞAPTELEA VAS
din a doua vorbire a fratelui Popa Petru (Săucani) la nunta de la Gădălin – octombrie 1979
Strângeţi fărâmiturile / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2010 – vol. 1

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!