Meditaţii

Curând va veni cineva să se uite şi în mormântul meu, şi în mormântul tău!

„S-a plecat şi s-a uitat înăuntru. A văzut fâşiile de pânză jos, dar n-a intrat.” ( Ioan 20:5)

Adevărul este adânc: trebuie să te pleci, ca să-l vezi.

Dacă nu poţi să te apleci, niciodată nu vei putea vedea adâncimea Adevărului.

Frumuseţea unui izvor adânc,
a unui cer adânc,
a unei iubiri sau dureri adânci
nu o vei putea cedea decât din genunchi. Dintr-o smerenie adâncă. Dintr-o credinţă adâncă. Dintr-o adoraţie adâncă. Dintr-o compătimire adâncă. Dintr-un duh aplecat adânc.

Cel ce are duhul lumii nu se apleacă. Nu se smereşte.
Nu poate îngenunchea. Nici cel ce are duhul mândriei.
Acela nu-şi poate cere iertare. Nu-şi poate recunoaşte vina. Nu poate plânge cu pocăinţă, nu se poate supune hotărârii fraţilor, nici ascultării Cuvântului sfânt.

De aceea nici nu poate vedea adevărul lăuntric, frumuseţea lăuntrică, tainele ascunse, căci acestea sunt un har descoperit numai celor smeriţi.

Pe acestea le poate vedea numai acela care se apleacă Domnului, fraţilor, ascultării şi datoriei sale.

Dar acelui care se apleacă cel mai adânc, i se arată cel mai frumos…

Dragă suflete care călătoreşti acum cu mine, eu ştiu că şi tu ai însoţit vreodată pe cineva până la mormânt.

Că, ajuns acolo, şi tu ai fost nerăbdător să te apleci şi să te uiţi înăuntru acestui mormânt.

Dar eu aş vrea acum să te întreb dacă tu ai văzut acolo ceva atunci când te-ai uitat.

– N-am văzut nimic, îmi vei răspunde tu, căci mormântul era încă gol.

– Dar după aceea te-ai mai dus tu la mormântul acela?

Poate te-ai mai dus, dar niciodată apoi nu te-ai mai aplecat să te uiţi ce ai mai putea vedea în el.

Cântarea funebră spune:”…M-am uitat în mormânt şi am văzut oase goale şi am zis: unde este bogatul sau săracul, împăratul sau soldatul, robul sau slobodul?…”

În fiecare zi se sapă alte mormite în care se uită mereu alţi privitori.

Până îi vine fiecărui privitor rândul să fie acoperit şi el în câte unul din mormitele care se tot sapă.

Curând va veni cineva să se uite şi în mormântul meu, şi în mormântul tău!

Ce se va vedea oare în el atunci?

Deşertăciunea unei alergări zadarnice? Sau sfârşitul fericit al unei alergări mântuitoare? Tu vrei sau nici nu vrei să te gândeşti la asta?

Se spune că mormântul este „casa noastră de veci”.

Nu-i adevărat!

Nu vom sta pe veci nici în pământ, cum nu stăm pe veci nici pe el. Nici locul nostru de pe pământ, nici cel de sub el nu sunt veşnice. Din viaţa de deasupra pământului vom trece în viaţa celor din pământ.

Dar, în Ziua Marii Învieri, vom trece în viaţa cea de dincolo de acestea două. Şi abia acolo vom fi pe veci.

Când se va împlini şi profeţia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care spune: „Adevărat vă spun că vine ceasul şi acum a şi venit când cei morţi vor auzi glasul Fiului Omului şi cei ce-l vor asculta vor învia. Nu vă miraţi de lucurl acesta pentru că vine ceasul când toţi cei din m,ormite vor auzi glasul Lui şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată” (Ioan 5:25-29).

Atunci se va vedea cât de fericiţi sunt cei ce au crezut. Şi cât de nefericiţi cei ce n-au crezut….

Drag însoţitorul meu, eu te sfătuiesc cu lacrimi, vino cu mine, apleacă-te şi tu şi uită-te în mormântul tău. El este abia la un pas de calea ta, de ziua ta de azi.

Înainte de a ajunge în el, vino şi tu la Iisus cel Înviat, ca să-ţi dea iertarea şi mântuirea Lui. Primeşte şi tu acum Duhul lui Iisus, ca să fii al lui ( Rom. 8: 9).

Acest Duh al lui Iisus pe Care Îl vei primi în fiinţa ta va fi sămânţa de viaţă care nu va putrezi o dată cu trupul tău, ci te va învia cum învie sămânţa de viaţă din bobul de grâu putrezit când iese în forma cea nouă şi tânără din mormântul gliei ei.

În Marea Zi a Învierii, când Glasul lui Hristos ca şi trâmbiţa unui arhanghel, ne va striga fiecăruia numele: „Ieşiţi afară!”, vom ieşi cu toţii”

Ne vom trezi ca dintr-un somn adânc…

Unii, ca să vedem Chipul cel Scump al Dulcelui nostru Mântuitor.

Alţii, ca să vadă cu spaimă chipul cel cumplit al iadului în care vor locui veşnic.

Drag însoţitorul meu, iarăşi te chem: vino acum şi primeşte-L pe Iisus, ca să trăieşti cu El.
Ca să mori cu El.
Ca să învii cu El.
Şi ca să împărăţeşti apoi cu El în vecii vecilor.

Mărire Învierii tale, Doamne Iisuse, mărire Ţie!

Îţi mulţumesc că m-ai făcut şi pe mine să aud acum chemarea Ta şi că m-ai ajutat să vin la Tine.

Te rog, Iisuse Doamne, pune deplin în inima mea Duhul Tău şi fă ca sămânţa Ta să rămână în mine şi să nu mă lase să mai pot păcătui niciodată ( 1 Ioan 3: 9)

Cu această sămânţă în inima mea să intru în mormântul meu şi ea să mă facă să ies odată din acest mormânt aşa cum ai ieşit şi Tu. Cu trupul cel nou, ca să te pot întâmpina în văzduh, apoi să fiu pe totdeauna cu tine, Dulcele meu Mântuitor ( 1 Tes. 4: 16-17). Amin.

Traian Dorz, din cartea „Hristos Mântuitorul nostru”, p. 30-34.

4 Comments

  • paraschiva 25 aprilie 2011

    HRISTOS a INVIAT
    De cite ori ma spovedesc Parintele meu duhovnic imi zice ca am ,,Mindre,, nu sant smerita , . Dar eu vreu sa scap de acesta mindrie , si trufie ma rog la Dumnezeu de fiecare data nu se schimba nimic . Invatati-ma fratilor ce sa mai fac . Rugati-va pentru mine pacatosa.

  • mariane 26 aprilie 2011

    Hristos a Inviat! Sora Parachiva, cred ca nu este om in care sa nu incolteasca acest sentiment de mindrie.Eu cand simt acest pacat ca incearca sa ma stapaneasca,ma rog Domnului imediat sa indeparteze acest acest sentiment din inima mea, si incerc sa nu fac nimic cu patima, sau cu gand de a rani sau umili pe cei de langa mine, si incerc sa fiu eu insami, adica un nimeni, un strop de ploaie intr-un ocean de apa… Dar noi ca si credinciosi trebuie sa avem demnitatea credintei si responsabilitatea faptelor noastre, fara sa ne mandrim cu aceasta,caci tot ce avem sau suntem, e din mila si indurarea Domnului! Hristos Domnul, sa invie si in inimile noastre. Amin. Slavit sa fie Domnul !

  • Ioan C. 26 septembrie 2011

    DESPRE SFÂRŞITUL LUMII

    ” 3. Şi şezând El pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, de o parte, zicând: Spune nouă când vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?
    4. Răspunzând, Iisus le-a zis: Vedeţi să nu vă amăgească cineva.
    5. Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos, şi pe mulţi îi vor amăgi.
    6. Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luaţi seama să nu vă speriaţi, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârşitul.
    7. Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri.
    8. Dar toate acestea sunt începutul durerilor.
    9. Atunci vă vor da pe voi spre asuprire şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele Meu.
    10. Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii; şi se vor urî unii pe alţii.
    11. Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi.
    12. Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci.
    13. Dar cel ce va răbda până sfârşit, acela se va mântui.
    14. Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.” ( Matei 24: 3- 14);

    ” 3. Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării,
    4. Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu.
    5. Nu vă aduceţi aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri?
    6. Şi acum ştiţi ce-l opreşte, ca să nu se arate decât la vremea lui.
    7. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte.
    8. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale.
    9. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase,
    10. Şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască.
    11. Şi de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciuni,
    12. Ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.” ( II Tesaloniceni 2: 3- 12);

    ” Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.” ( Matei 24: 36);

    ” Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru.” ( Matei 24; 42).

  • Ciuma Veronica 22 aprilie 2014

    In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
    Slavit sa fie Domnul!
    ,,Inca mai poti sa vii la Domnul, cat usa nu ti s-a inchis,
    cat inca n-a-ncetat viata si vremea-n care te-a trimis.
    Inca mai poti sa vii, dar Harul nu stie nimeni cand se ia,
    azi inca poti, dar poate maine, n-ai sa mai poti, chiar dac-ai vrea.
    De ce nu vii acum la Domnul, cand esti cu-atata dor chemat
    si este poate cel din urma prilej ce inca ti s-a dat?
    O, vino, vin-acuma, vino, nu amana nici chiar un ceas,
    caci poate, dupa data asta, o alta nu ti-a mai ramas!

    Mai poti sa vii,
    dar nu stii cat,
    mai ai din timpul hotarat…
    Mai poti sa vii,
    dar vezi sa nu-ntarzii!”

    Slavit sa fie Mielul! Amin.

Lasă un răspuns