Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home De vorbă cu sufletul… la un an după poposirea în cuibul Părintelui Iosif Trifa

De vorbă cu sufletul… la un an după poposirea în cuibul Părintelui Iosif Trifa

De vorbă cu sufletul… la un an după poposirea în cuibul Părintelui Iosif Trifa

De vorbă cu sufletul, în dimineața primăverii lui martie, la un an după poposirea în cuibul Părintelui Iosif Trifa.

Cât de aproape e Hristos de noi, de fiecare, dar… suflete al meu, cât de departe ai fost de El! Când conștientizezi cum, cu fiecare răsărit, Preaiubitul Mântuitor, – care te aşteaptă și lucrează în cel mai blând și nebănuit fel pentru tine – veghează delicat să nu fii „rănit” de dragostea Lui, să nu te frângi, câtă mulțumire și ce dăruire trebuie să ai față de El! Ce încredințare trebuie să ai în mijlocitorul ce te-a adus în fața Jertfei Mântuitorului!

Dar tu, suflete al meu, cât de des te îndepărtezi de Dragostea Lui când nu stai de strajă și tot tu plângi că iarăși s-a veselit vrășmașul asupra ta. E drept că plătești, nu numai pentru neatenția faptelor tale, cât și pentru consecințele păcatelor tale. Să ai în minte aceasta!

Dar, e atât de nepătruns și uimitor Dumnezeu în milostivirea Lui, încât te-a răsădit în Lucrarea Oastei Domnului, în Biserica Ortodoxiei celei veșnic biruitoare. Ce bucurie! Ai o cale sigură, bătătorită, pe care poți să mergi. Ai un scop pe care zi de zi trebuie să ți-l pui pe inimă. Ai o misiune care te îndeamnă la arat în ogorul inimii tale, pentru că numele tău este scris în Ceruri, iar casa ta este în Ceruri din moment ce te observi călătorind în iureșul acestei lumi și pricepi cum vrăjmașii nu te lasă să ai atenția către Acasă.

Ți-amintești că întoarcerea ta pe calea spre mântuire a fost și este ghidată de anumite gesturi, de anumite cuvinte, de evenimente copleșitoare și de persoanele care s-au perindat prin jurul tău, despre care crezi cu tărie că au fost trimise de Dumnezeu lângă tine prin Pronia Lui, să-ți pregătească calea pentru deschiderea ieslei reci și-nghețate a inimii pentru a vedea Chipului Copilului Ceresc. Ție îți revine să-L crești, să-L hrănești și să-L păzești de patimile care urlă în tine și să-ți iei crucea după cum El însuşi e pilda.

Cât de greu ai înțeles și cât de greu ai simțit cum, prin lepădarea de sine și asumarea celuilalt, poți fi aproape de Hristos și cât de des te risipești, că ar fi ipocrit din partea ta să nu dorești de fiecare dată să te-ntorci la sursa ce-ți dă putere și lumină, la înaintași, privind și învățând cum au răzbătut spre a rămâne aproape, cu şi în Hristos.

Iar momentul adunării, înțelege, e momentul în care aduni Cuvântul, te aduni și priveghezi prin cântare şi rugăciune. Poate de asta nu îți părea încântător și hrănitor, înainte, tot momentul adunării tale în tine, pentru că mergeai ca la un priveghi. Tu fiind adormit, nu era ceva ce să-ți placă și așa mergeai, îndurând silirea celorlalți pentru a face cunoștință cu tine. Dar cât bine ți-au făcut aceste clipe vezi abia acum, când ai posibilitatea să te atingi de smerenia și căldura celui de lângă tine, atingere ce creează părtășia prin care Duhul Sfânt coboară în numele celor doi sau trei adunați în jurul Cuvântului Sfânt. Te dezmorțești din starea ta adormită cu fiecare moment al adunării și cauți, mai apoi, picioarele Crucii și te grăbești la Sfântul Potir pentru a te uni cu Hristos și cu cei care-s într-un duh cu El și casnici cu sfinții.

Suflete al meu, ți-ai dat seama că ai cunoscut şi ai făcut loc Părintelui Iosif în inima ta, atunci când ai suspinat citind cuvintele Sfinției Sale care spun: “Celor ce dau în voi cu batjocuri, cu prigoane și cu palme, voi dați-le să guste din toate darurile pe care le aveți de la Bunul Dumnezeu. În chipul acesta, veți putea aduce multe suflete la Mântuitorul şi la mântuire.” (<<Alte tâlcuiri la evanghelii ale Părintelui Iosif Trifa>>,Ed. O.D., Sibiu-2016, pg. 85).

Așadar, suflete al meu, câtă recunoștință trebuie să aduci tuturor acelora prin care, de fiecare dată, te-ai întors la Dumnezeu, prin ceva ce ai primit de la ei, acel ceva care ți-a străpuns mintea și inima! O, ce bucurie cand s-a întâmplat așa.. Înarmează-te deci, și nu te îndepărta de locul unde ai fost sădit și rămâi până ce ajungi să îi iubești desăvârșit pe toți cei strânși în Biserica din Veșnicie! Amin!

Cristina

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!