Poezie Traian Dorz

Doamne, către Tine plâng…

Doamne, către Tine plâng
când vrăjmaşii iar se strâng
şi cu vorba de ruşine
îmi rup inima din mine,
şi cu vorba de ocară
caută să-mproaşte iară,
şi cu ură se ridică,
şi n-au, Doamne, nici o frică
nici de Tine, nici de iad,
nici de vina-n care cad.

Doamne, numai către Tine
strigă sufletul din mine
când mă doare şi nu pot
nici dreptatea să mi-o scot,
nici la fel să fac şi eu,
căci mi-e milă şi mi-e greu:
milă de viaţa lor
în ce flăcări şi-o cobor,
greu de orice gând nebun
şi să-l spun, şi să nu-l spun…

Doamne-ndură-Te de noi,
nu ne mai lăsa-n noroi,
apără-ne Tu de-acei
ce n-au frica Ta în ei
şi trezeşte-i, nu-i lăsa
să mai facă mult aşa…
Căci e vai de orişicine
n-are frică, nici ruşine,
ci face ne-mpiedicat
şi vorbeşte ce-i păcat,
şi-i dă-n gura celor răi
pe nevinovaţii Tăi…

Cuvinte înţelepte

Doamne, Tu eşti Adevărul veşnic şi biruitor,
Tu Te lupţi şi aperi singur împotriva tuturor,
Tu eşti Cel ce birui totul şi-Ţi supui pe toţi la rând,
iar pe Tine nu e nimeni să Te biruie nicicând.

Traian Dorz

Lasă un răspuns