9. Ce minunat trebuie să fie autorul unei cărţi frumoase!
Toată desfăşurarea conţinutului unei cărţi este depănarea firului de aur al bogăţiei inimii şi a minţii celui care a scris-o.
Ce frumos trebuie să fie Creatorul unei lumi atât de frumoase!
10. O carte îl arată totdeauna pe autorul ei, după cum orice lucrare îl arată pe acela care a făcut-o.
Aşa cum este el este şi ea.
11. Dar şi autorul unei cărţi este el însuşi opera cuiva.
Solomon spune în fruntea a două din cărţile sale că el este fiul lui David, împăratul Ierusalimului.
La începutul Proverbelor şi al Eclesiastului.
Numai la al Cântării Cântărilor spune doar atât: „Făcută de Solomon.”
Fericit este acela care n-are nevoie să se laude cu meritele altora.
12. Câtă vreme omul este cu adevărat smerit, el este modest.
Câtă vreme nu este dornic de slava lumii, omul se prezintă simplu, adică fără să-şi mai spună şi numele vestit al părinţilor săi.
Sau numele pompos al calităţilor sale.
Cea mai înaltă cinste este o purtare smerită.
Păşunile dulci / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2006
