Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Jugul, sarcina și Crucea

Jugul, sarcina și Crucea

Jugul, sarcina și Crucea

In memoriam Traian Dorz
60 de ani de la arestarea din 1959 30 de ani de la plecarea la Domnul

„Cãci sunt încredințat cã nici moartea, nici viața, nici îngerii nici stãpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înãlțimea, nici adâncul și nici o altã fãpturã nu va putea sã ne despartã pe noi de dragostea Lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru” (Rom 8, 38-39).

Jugul este unirea, este împreunarea cu Hristos. Sarcina este Lucrarea împreunã cu Hristos. Iar Crucea este suferința împreunã cu El și pentru El. Aceste trei stãri cuprind toatã desfãșurarea vieții noastre: cu Hristos cu El și pentru El. La acest an omagial al fratelui nostru scump și drag, Traian Dorz, ca și Pãrinte duhovnicesc, recapitulez în inima și în sufletul meu toate momentele, întâlnirile, cât și sfaturile pe care și cu care ne povãțuia fratele Traian Dorz în astfel de întâlniri și Sãrbãtori Sfinte.

L-am cunoscut și întâlnit pe fratele Traian Dorz la adunãrile de comemorare a Pãrintelui Iosif Trifa, la Sibiu, la nunți, prin țarã, cât și în adunãri mai restrânse. Dar oamenii mari au avut contemporani mici și am acest regret și astãzi cã nu am stat numai în genunchi în fața omului lui Dumnezeu, ca sã înțeleg mai bine cuvintele și mesajul pe care Domnul a vrut sã ni-l dea prin fratele Traian. Devotat fiind și plin de zel, ne-a transmis dragostea lui Hristos, pentru mântuirea noastrã. Astfel, fratele Traian Dorz și-a petrecut multe zile și nopți plângând și sfãtuindu-ne cum sã înțelegem și sã ducem mai departe aceastã frumoasã și unicã Lucrare a Oastei Domnului, din sânul Bisericii noastre bune și strãbune. Nimeni și nimic nu l-a putut îndepãrta de dragostea Lui Hristos, de mesajul și idealul primit de la mentorul și modelul vieții sale, de la Pãrintele Iosif Trifa, pe care l-a urmat cu credincioșie și l-a ascultat întru totul ca pe un mare Profet al poporului nostru, trimis de Dumnezeu pentru salvarea Neamului și Bisericii noastre iubite de Dumnezeu.

Fratele Traian, în viziunea mea, a fost unul din cei mai mari poeți creștini prin excelențã, cel mai bun misionar, psalmist și propovãduitor neînfricat al Oastei Domnului și al Credinței și Jertfei Domnului nostru Iisus Hristos. Poate fi considerat și un Mare Erou Creștin Național pentru lupta împotriva ateismului din vremea regimului totalitar. Fratele Traian a luptat cu mare dârzenie pentru apãrarea Adevãrului și recunoașterea Mișcãrii Oastei Domnului în adevãrata ei luminã de cãtre autoritãțile statului, cât și de cãtre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Pentru aceasta a suferit mai bine de șaptesprezece ani de închisoare, torturile cele mai grele, bãtãi și chiar amenințãri cu moartea.

Cu câte lacrimi și durere sufleteascã ne amintea de suferințele sale din închisorile comuniste și totuși nu s-a oprit de a mãrturisi pe Hristos, de a scrie – chiar în condițiile vitrege din închisori – poezii și meditații spre Slava lui Hristos, imprimându-le pe cioburi de sticlã, gãsite din întâmplare, și apoi memorate. „La anii rãstignirii, când am intrat în beznã / eroic, dar cu suflet naiv și neprecis, / lucea cãtușa pusã la mânã și la gleznã, / dar ochii și-Adevãrul purtau umbriri de vis”.

Cu toate cã poetul și Eroul Oastei Domnului, al Neamului nostru și al Bisericii noastre, a cunoscut suferința pe toate treptele ei, el rãmâne un poet al luminii, al iubirii, al credinței și smereniei apãrând drepturile lui Dumnezeu, într-o lume în care cel rãu se silește sã distrugã tot ce este sfânt și curat.

Fratele Traian Dorz, prin scrierile sale, ne îndeamnã la luptã împotriva rãului și al pãcatului. „ La anii Învierii, când am ieșit din beznã, / despovãrat de fumuri, de neguri și-amãgiri, / cãtușa ruginise la mânã și la gleznã, / dar ochii și-Adevãrul purtau cerești luciri.”

Pãrintele Profesor Vasile Mihoc ne mãrturisea: Poți fi un mãrturisitor adevãrat atunci când lumina lui Hristos a devenit lumina ta, când fapta Lui Hristos a devenit fapta ta, când oamenii pot sã-L cunoascã pe Hristos, prin ceea ce ești și faci tu, ucenicul Lui Hristos.

Fratele Traian a fost o luminã trãitã și arãtatã prin faptã și jertfire de sine, de dragul lui Hristos și al semenilor sãi, a fost cu adevãrat un ucenic devotat al lui Hristos și vrednic de urmat. Amin! Slãvit sã fie Domnul!

Pr. Ionel MARIN

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!