13. Raiul este Prezenţa lui Dumnezeu, adică prezenţa Luminii, Bucuriei, Dragostei, Păcii, Înţelepciunii, Armoniei, Vieţii şi Fericirii veşnice.
Iadul este lipsa lui Dumnezeu. Adică absenţa Luminii (întunericul).
Lipsa Bucuriei (chinul).
Lipsa Dragostei (ura).
Lipsa Păcii (vrăjmăşia).
Lipsa Înţelepciunii (prostia).
Lipsa Armoniei (zavistia).
Lipsa Vieţii (veştejirea).
Lipsa Fericirii (nefericirea veşnică).
14. Cine Îl urmează pe Hristos va trăi totdeauna în ceea ce este din Lumină, din Bucurie, din Pace…
Va avea roadele Duhului Sfânt
şi va umbla în acestea… Aceasta înseamnă a-L urma pe Hristos.
Şi toată fericirea stă tocmai în asta.
15. Credinciosul care a venit la Hristos trebuie să fie şi el un „satelit” al lui Iisus, care să-L urmeze neobosit şi neabătut pe Domnul – în locul unde a fost aşezat de la început în Hristos.
Cine este un „satelit” care merge pe unde singur el vrea şi cum lui singur îi place, acela, neascultând de rânduiala familiei în care s-a născut, rămâne în întuneric
şi curând se va prăbuşi,
nimicindu-se.
Orice mărime ar fi avut el.
16. Ascultarea este prima condiţie a rămânerii în lumină,
iar a doua condiţie este mişcarea.
Adică lucrarea, alergarea, osteneala în lumină şi prin ea.
Prin acestea trăieşti, luminezi şi rodeşti.
Calea bunului urmaş / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2005