Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home „Oamenii vor fi iubitori de sine“ (II Tim. 3, 1-2)

„Oamenii vor fi iubitori de sine“ (II Tim. 3, 1-2)

„Oamenii vor fi iubitori de sine“ (II Tim. 3, 1-2)

Egoismul sau iubirea de sine face pe om să nu ţină seama de altul, să nu-i pese de nevoia altuia. Fiecare urmăreşte doar câştigul său, iar pentru aceasta e gata să mintă, să înşele, să fure, să sape pe altul, să-şi vândă prietenii şi chiar fraţii, ca să-i meargă lui bine.

Multă suferinţă vedem în jurul nostru din pricina egoismului. Oamenii nu mai au milă, când s-ar cere să ajute pe cel ajuns la nevoie. Din aceeaşi cauză, vremurile devin, pe zi ce trece, mai grele. Nu mai vezi respect, nu mai este politeţe, nu mai există bunăvoinţă…

Iubirea de sine îl face pe om mândru, sfidător, cu tendinţa tot mai făţişă de a umili pe celălalt şi de a se înălţa pe sine. Dorinţa lui cea mai mare este numai de a se evidenţia, de a primi laude, de a fi apreciat.

În acest timp, dragostea faţă de aproapele a pierit. Au dispărut legăturile de dulce părtăşie dintre oameni şi chiar dintre fraţi. Au pierit gesturile prieteneşti delicate. S-a răcit dragostea faţă de aproapele, care te îndemna să primeşti pe un străin ca şi pe un frate.

Iubirea de sine a făcut să sufere chiar şi spiritul misionar, cercetarea Cuvântului Sfânt, ţinerea posturilor, îngenuncherea şi rugăciunea cea din odăiţă…

Ce avem de făcut, pentru a ne recâştiga ceea ce a fost odinioară frumos şi vrednic între noi şi în noi? Să privim la viaţa înaintaşilor noştri sfinţi, să le căutăm urmele şi să călcăm pe ele, să vedem ce au făcut ei, la vremea lor, cu eul lor şi să facem la fel!

Cuvântul lui Dumnezeu arată că nu prin egoismul iubirii de sine poate ajunge omul fericit, ci numai prin iubirea faţă de aproapele. Aşa vom ajunge nişte împăcaţi cu Tatăl nostru Cel din Ceruri, Care Şi-a trimis Fiul la moarte pentru iertarea păcatelor noastre. Iar acest Cuvânt al mântuirii nu poate fi dus la cei care au nevoie de el decât de cel care se aseamănă cu Iisus-Domnul, de cei care, iubind pe alţii mai presus decât pe sine, aleargă pe drumul Domnului şi lucrează harnic, câtă vreme mai este ziuă.

Într-o lume lipsită de dragoste, Sfânta Scriptură ne îndrumă la Izvorul Dragostei, la Domnul Iisus, din Care bând cu sete mântuitoare vom gusta fericirea vieţii cu Domnul pe pământ şi vom primi arvuna Vieţii celei de Dincolo.

Doamne Iisuse, Te rugăm să ne dai putere să mergem pe urmele Tale după înaintaşii noştri, pentru ca, la sfârşitul alergării noastre, să ne bucurăm de dragostea Ta, împreună cu ai Tăi. Amin.

Sora Antoneta

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!