SĂ FIE NIŞTE LUMINĂTORI

Geneza 1, 14

Izvorul Luminii este Dumnezeu. Lumina dintâi a ţâşnit din Hristos-Cu­vântul. Şi apoi din Lumina-Cuvânt au ieşit toate: întâi Fiinţa, apoi Viaţa, apoi Ordinea.

Aşa lucrează înţelepciunea lui Dumnezeu totdeauna. Întâi creează, apoi învie, apoi echilibrează totul.

O, ce înţelepciune binecuvântată este înţelepciunea lui Dumnezeu, cât de minunate sunt toate cele ce ies, şi cresc, şi rodesc, toate cele ce izvorăsc din ea!

Au fost trei zile – seri şi dimineţi – în care lumina a răsărit direct din Dumnezeu şi a apus direct în El.

A ieşit din El dimineaţa şi s-a reîntors în El seara.

A fost ca un flux şi ca un reflux despre care acum nimeni dintre noi nu putem şti cum era.

Numai în ziua a patra au fost creaţi luminătorii zilei şi ai nopţii peste care Dumnezeu Îşi reflectă Lumina Sa, ca prin ei apoi Lumina Lui să vină spre noi.

Astfel, noi nu putem avea acum lumina direct de la El – ci numai prin luminătorii prin care El ne-o dăruieşte.

Au fost vremuri în care Dumnezeu a revărsat lumina cunoştinţei Sale direct oamenilor. Dumnezeu umbla nemijlocit cu oamenii, iar oamenii umblau nemijlocit cu Dumnezeu, fiindcă nici înainte de a se naşte oamenii-luminători, Dumnezeu n-a lăsat lumea Sa fără lumină.

Dar când a venit Noe, Dumnezeu a început să lumineze prin el. Apoi prin Avraam, Isaac, Iacov şi prin ceilalţi luminători, în toată noaptea Vechiului Tes­tament, până ce a răsărit Soarele-Hristos cu toţi sateliţii Săi sfinţi din Noul Testament. În lumina acestora ne desfătăm noi azi cu toată bucuria strălucită a harului deplin descoperit nouă în forma cea mai minunată de către Dumnezeu.

În lumina binecuvântată pe care o revarsă Soarele-Hristos prin luminătorii Săi sfinţi, noi toţi vedem astăzi Adevărul şi ne încălzim de Dragostea lui Dumnezeu.

Şi, precum pâinea în pustie creştea în mâinile ucenicilor care tot împărţeau – şi nu se mai sfârşea până s-au săturat toţi – tot aşa şi astăzi, lumina se împarte prin ei şi ni se dăruieşte din belşug, spre a ne îndestula pe toţi în orice rod fericit.

Slavă veşnică Ţie, Izvorul veşnic al Luminii, pentru dărnicia Ta nesfârşită faţă de noi!

Te rugăm, binecuvântează-i şi-i înmulţeşte mereu pe luminătorii Tăi sfinţi prin care lumea să primească mereu îndeajuns lumina Ta vie şi dulce.

Amin.

Hristos – Pâinea noastră zilnică / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2001