SFÂNTUL MACARIE se întorcea odată obosit de la munca zilei. Deodată, îi apăru diavolul şi îi zise:
– Tot ce faci tu, Sfinte Macarie, fac şi eu. Tu posteşti, eu nu mănânc nimic. Tu veghezi, eu nu dorm deloc. Tu alergi după suflete, şi eu tot aşa. Numai ceva ai tu ceea ce nu pot avea şi asta mă doare foarte.
– Ce anume? întrebă Sfântul Macarie.
– Smerenia! strigă diavolul şi dispăru ruşinat.
Pr Iosif Trifa
