Sfântul Macarie se întorcea odată obosit de la munca zilei. Deodată, îi apăru diavolul si îi zise:
– Tot ce faci tu, Sfinte Macarie, fac si eu. Tu postești, eu nu mănânc nimic. Tu veghezi, eu nu dorm deloc. Tu alergi după suflete, si eu tot așa. Numai ceva ai tu accea ce nu pot avea si asta mă doare foarte.
– Ce anume? Întreabă Sfântul Macarie
– Smerenia! Strigă diavolul și dispăru rușinat.
Pr. Iosif Trifa – 600 istorioare
