Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Dumnezeu i-a deschis inima Lidiei

Dumnezeu i-a deschis inima Lidiei

Dumnezeu i-a deschis inima Lidiei

Citim în cartea „Faptele Apostolilor“, cap. 16, vers. 14, că „o femeie temătoare de Dumnezeu, cu numele Lidia, asculta şi ea Cuvântul Domnului. Iar Dumnezeu a deschis inima ei, ca să ia aminte la cele grăite de către Pavel“. Dar de ce Dumnezeu nu i-a deschis Lidiei mintea, ci i-a deschis inima? Fiindcă Domnul zice: „Dămi, fiule, inima ta“ (Prov. lui Solomon), nu capul tău. Iar Blaise Pascal zice că „inima îşi are raţiunile ei pe care raţiunea nu le cunoaşte“. Cuvântul Domnului zice că ea s-a botezat numai după ce Dumnezeu i-a deschis inima.

Citim iarăşi în Vechiul Testament Cuvintele lui Dumnezeu adresate proorocului Isaia: „Împietreşte inima poporului acestuia, astupă-i urechile şi închide-i ochii, ca nu cumva să audă cu urechile şi să vadă cu ochii şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la pocăinţă“ (Isaia 6, 10). Şi l-a întrebat Isaia: „Până când, Doamne?“ Domnul a răspuns şi prin proorocul Ieremia: „Numai în zilele de apoi veţi pricepe rostul“ (Ieremia 30, 24). Pentru cei din Legea Veche zilele de apoi s-au împlinit o dată cu întruparea lui Mesia-Hristos. Iar explicaţia a dat-o Apostolul Neamurilor: „Dacă Evanghelia noastră este încă acoperită, este acoperită pentru fiii pierzării în care dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le strălucească lumina Evangheliei“ (II Cor. 4, 4).

Iar în Apocalipsa citim: „Cine e nedrept să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat să se spurce şi mai greu. Cine este drept să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt să se sfinţească şi mai mult“ (Apoc 22, 11). Cu alte cuvinte, fiii pierzării, care s-au detaşat de bunăvoie de trunchi şi s-au autoblestemat, se vor usca şi se vor spurca şi mai mult, iar credincioşii cărora Dumnezeu le-a deschis inima şi rămân până la sfârşit alipiţi de trunchi se vor sfinţi şi mai mult.

Încă din Vechiul Testament, Dumnezeu ne zice: „Deschide larg gura ta şi Eu o voi umple“ (Psalm 81, 11). Şi tot de pe atunci ne încredinţează că „trestia frântă n-o va zdrobi şi feştila fumegândă n-o va stinge“ (Isaia 42, 3). Şi, precum i-a spus lui Corneliu-Sutaşul: „Rugăciunile şi milosteniile tale s-au suit spre pomenire înaintea lui Dumnezeu“ (Fapte 10, 4), tot aşa ne spune şi nouă. Dacă oul de pasăre are „bănuţ“ (germen), iese puiul; tot astfel, dacă grăuntele de grâu nu e sec, scoate colţul verde şi spicul însutit, cu condiţia să aibă umezeală şi căldură. Iar aceste două condiţii apar atunci când zicem în rugăciunile noastre: „Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, slavă Ţie!“. Acelaşi Soare al Sfintei Treimi Care topeşte ceara, pietrifică şi lutul.

Arhim. Paulin LECCA

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *