Am primit de la Dumnezeu atâtea daruri, dovezi ale dragostei şi purtării Lui de grijă pentru noi. Dar cu ce am răsplătit noi binefacerile Sale? Şi darul cel mare, Jertfa Fiului Său de pe Golgota, stând în faţa privirilor noastre sufleteşti, ne întreabă tăcut:
„Iată ce am făcut Eu pentru tine,
Şi tu ce faci pentru Mine?”
Şi dragostea Lui aşteaptă un răspuns de la noi. Aşteaptă să‑I predăm viaţa noastră ca un dar de bunăvoie, pentru a-L asculta şi urma pe El în totul. Dumnezeul nostru, Care este un Dumnezeu de dragoste duioasă, caldă, neschimbăcioasă şi nemărginită, este vrednic de o încredere nemărginită. În fiecare filă vopsită cu sângele lui Hristos, în fiecare rând care ne aduce aminte de Jertfa Lui, vorbeşte şi ne îndeamnă dragostea.
Nu vrei tu să răspunzi iubirii Lui şi să-I predai viaţa?
O, câtă nedreptate Îi facem noi când nu-L ascultăm şi nu cedăm dragostei Sale, care ne cheamă să-I predăm viaţa! Ce inimi împietrite trebuie să avem, după ce L-am privit pe El în Ghetsimani luptându-Se în chinurile morţii, cu sudori de sânge, să nu cădem şi noi zdrobiţi la picioarele Lui, în totul… Şi când El strigă de pe Cruce: „Mi-e sete!”, nu vrei să-I întinzi o picătură de apă, să-Şi astâmpere setea? Căci după tine însetează El, pe tine te vrea El. Pe tine! Pe tine! Mai poţi tu să stai în rezervă şi să nu te predai întru totul Mântuitorului tău? Sfinţeşte pe Hristos în inima ta ca Domn (I Pt 3, 15), ca să poţi spune: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine”.
Ioan Marini
Amintiri şi învăţături din viaţa învăţătorului Ioan Marini
Ioan Fulea. – Sibiu: Oastea Domnului, 2013
