Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home Văd pe Iisus umblând pe mare

Văd pe Iisus umblând pe mare

Văd pe Iisus umblând pe mare

„După ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, zăresc pe Iisus umblând pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s-au înfricoşat.“

Hristos poate realiza imposibilul.

Dar şi ai Săi, în măsura în care cred puternic şi trăiesc în unitate şi părtăşie cu El, prin Harul Său au putut şi vor putea realiza şi ei lucruri socotite omeneşte imposibile, ca Domnul lor Iisus.

Hristos a înviat morţii. Ai Săi au putut face şi ei aceasta (Fapte 9, 36-41; 20, 7-12 etc.).

Hristos a făcut lucruri nemaipomenite. Ai Săi au făcut şi ei la fel.

Sfântul Pavel spune: «Căci n-aş îndrăzni să pomenesc nici un lucru pe care să nu-l fi făcut Hristos prin mine… fie prin cuvântul meu, fie prin faptele mele, fie prin puterea semnelor şi a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfânt» (Rom. 15, 18-19).

«Pot imposibilul cu Hristos», spune el (Filip. 4, 13).

«Cu Dumnezeu fac mari isprăvi» — a spus demult şi David. Căci puterea lui Dumnezeu a fost mereu aceeaşi şi ajutorul Său a făcut totdeauna uriaşi pe cei care s-au bucurat de El.

Aşa a putut David să spună spre slava lui Hristos: «Nu mă tem de zecile de mii de popoare care mă împresoară din toate părţile» (Ps. 3, 6).

«Împotriviţi-vă diavolului tari în credinţă!» — a spus Sfântul Petru, care adesea a avut de luptat cu el şi a ajuns un mare biruitor (1 Petru 5, 8-9).

«Împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de la voi!» — spune şi Sfântul Iacov la fel (Iac. 4, 7).

Pentru că în Hristos toţi aceştia au reuşit să realizeze ceea ce, în mod normal, pentru oameni este socotit imposibil (Luca 10, 17-20).

Primejduiţi şi neputincioşi în mijlocul puterii nopţii în rafalele vânturilor vrăjmaşe
şi în largul apelor mării înfuriate,
ucenicii plecaţi singuri se vor fi gândit în urmă cu adâncă părere de rău că n-au luat pe Domnul cu ei. Şi vor fi privit cu multă frică dezlănţuirea furtunii care trebuie să fi fost neobişnuit de mare. Chiar pentru ei care erau pescari, învăţaţi cu apele şi cu furtuna.

Dar Sfântul Matei ne spune că în timpul acesta Iisus Se ruga (Mat. 14, 23).

Scumpii mei, dacă voi aţi uitat să privegheaţi şi să vă rugaţi, puteţi ajunge în grele ispite (Luca 22, 40).

Iar atunci nu mai puteţi nici să privegheaţi, nici să vă rugaţi. Căci nici starea, nici locul, nici duhul vostru nu vă mai îngăduie în ispită să vă mai puteţi ruga.

Să ştiţi însă că nici acolo Iisus nu uită de voi. Se roagă El în locul vostru şi pentru voi atunci când, pentru că nu v-aţi rugat la timp, ajungeţi în primejdii grele.

El ştie că atunci când ne aflăm în astfel de stări, sufletul nostru nu se mai poate nici linişti şi nici ruga.

Aduceţi-vă aminte din câte primejdii am scăpat noi şi din câte ispite, fără să fim nimiciţi. Totul se datoreşte rugăciunilor şi mijlocirii lui Hristos, Domnul nostru iubit şi bun.

El a făcut chiar şi partea noastră.
Chiar şi ceea ce trebuia să facem noi, dar din nepăsare n-am făcut la timp.
Dumnezeu Se gândeşte neîncetat la noi şi ne va scăpa, căci El ne păstrează bunătatea Sa. Dar ar putea să ne coste foarte mult, dacă noi urmăm şi mai departe tot aşa şi nu ne rugăm sau nu veghem fără El.

Tocmai când ucenicii se luptau mai îngroziţi cu valurile şi cu vântul, Iisus a venit la ei, umblând pe ape.

Tocmai peste valurile şi vânturile cu care luptaţi voi, ucenici ai Domnului, vine Hristos mult mai puternic şi mai înalt decât ele: nu vă temeţi!

Vine la timp, niciodată nu întârzie, chiar dacă zăboveşte: nu vă temeţi!

Vine sigur, niciodată nu uită, chiar dacă pare că v-a uitat: nu vă temeţi!

Vine biruitor, niciodată n-a fost biruit, chiar dacă a părut slab.

Nu vă temeţi niciodată!

Luptaţi-vă numai cu toată puterea pe care o aveţi, după ce v-aţi pregătit prin rugăciune! Şi apoi aşteptaţi cu încredere neclintită şi tare,
căci oricât ar dura lupta, biruinţa va fi tot a lui Hristos pentru voi!

O, Marele nostru Dumnezeu, Iisus Biruitorul,
slăvit să fie Numele Tău!

Îţi mulţumim că Tu ai milă de slăbiciunile noastre şi mijloceşti pentru noi (Evrei 8, 6).
Îţi mulţumim că Tu Te rogi şi priveghezi, pentru ca noi să fim izbăviţi cu bine din încercările din care, de cele mai multe ori, din vina noastră ajungem.

O, Te rugăm, să nu ne părăseşti niciodată, ci să Te rogi să fim izbăviţi din toate ispitele, fără să cădem în ele,
mai ales când primejdia va fi mai mare,
iar noi, mai slabi. Amin.

Traian Dorz – Hristos – Pâinea noastră 

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *