Am fost în mii de locuri dragi
şi mulţi mi-au zis: Aici ţi-e bine!
Dar n-am răspuns, ci Te-am urmat,
căci nicăieri nu-i ca la Tine.
Am auzit cuvinte mari
şi mulţi mi-au zis: Ce scumpe-s, ia-le!
Dar am tăcut şi le-am lăsat,
nu-s altele ca ale Tale.
Am ascultat cântări de-argint
şi mulţi mi-au zis: Sunt raiul, iată!
Dar n-am gustat, o, cum să pot,
când le-am simţit pe-a Tale-odată!
Am cunoscut mulţi mari şi-aleşi
şi mi s-a zis: Ia-i prieteni ţie!
Dar n-am putut, ci iar m-am dus
la fraţii mei de pribegie.
Mi se-mbiau lumeşti cununi
şi mulţi mi-au zis: Sunt strălucite!
Dar nu le-am vrut, nu semănau
cu-a Ta cunună, Preaiubite.
Să-mi spună toţi, nu vreau, Iisus,
nimic din tot ce-mi iese-n cale,
nimic nu mi-e mai scump, nimic
ca-mpărtăşirea soartei Tale.
TRAIAN DORZ din ”Cântări de Sus”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014