O, TU, IZVORUL BUCURIEI
O, Tu, Izvorul Bucuriei, câţi ani mi-ai fost atât de-Ascuns, că orice-ajungeri pân’ la Tine mi se păreau de nepătruns. Câţi ani am.
O, Tu, Izvorul Bucuriei, câţi ani mi-ai fost atât de-Ascuns, că orice-ajungeri pân’ la Tine mi se păreau de nepătruns. Câţi ani am.
Cel care-a plătit vieţii preţul cel mai scump şi greu va culege cel mai dulce adevăr din Dumnezeu. Cel care-a răbdat a vieţii.
Iubire unic strălucită, plecată peste Cer spre noi, Te-aşteaptă-n lume primenită doar ieslea inimilor noi. Din bunurile lumii toate, doar tu rămâi cel.
De ce n-ai mulţumire în inimă nicicând? – fiindcă mulţumirea o dobândeşti iertând. De ce n-ai bucurie de tot ce-ai strâns trăind? –.
O, dacă ne-ai lungit atât durata vieţii noastre-n lume, e să trăim aşa, încât să fim lumini pentru-al Tău Nume. Şi dacă ne-ai.
Dacă nu-i acuma vremea să-ţi speli sufletul plângând şi să-ţi mântui veşnicia, atunci când e, spune când? Dacă nu vii azi la Domnul,.
De eşti un fiu Luminii şi-un rob adevărat, pe drumul spre Lumină, câţi paşi ţi-au sângerat? De eşti un fiu al Slavei şi.
Să cauţi doar ce-i curat în viaţă, precum albina-n calea sa când zboară peste orice floare, privind mereu ne-ncrezătoare, şi nu stă decât.
Neliniştit îmi este duhul cât încă sunt pe drum şi lupt, atâtea temeri şi primejdii mă fac să tremur ne-ntrerupt. Neîmpăcat îmi este.
Binecuvântează, Doamne, adunările frăţeşti unde-ai Tăi cu drag se-adună, unde-ai spus că şi Tu eşti; binecuvântaţi să fie toţi câţi cu iubire vin.