Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home ARME ŞI ROADE (III)

ARME ŞI ROADE (III)

ARME ŞI ROADE (III)

12. Ce va fi oare când toate puterile naturii, care sunt şi ele în mâna cea tare a lui Dumnezeu nişte unelte ale mâniei şi ale dreptei pedepsiri a Lui…
ce va fi în Ziua cea Înfricoşată când ele se vor uni ca să împlinească zdrobitor, grabnic şi cumplit poruncile nimicitoare asupra păcatului lumii
şi pedepsele judecăţilor înştiinţate de Cuvântul Sfânt (Mt 24, 21-22; II Ptr 3, 7-12; I Tes 5, 2-3; Apoc 16)?
Cine va mai putea sta atunci împotriva mâniei acestora, ca să le oprească şi să le întoarcă înapoi,
când Însuşi Dumnezeu le-a poruncit dezlănţuirea?
De mânia lui Dumnezeu nu există decât o singură scăpare: în braţele lui Iisus.
Vino cu lacrimi de căinţă acum în aceste braţe iertătoare!

13. Dacă nu vrei să vii acum la Domnul Iisus Hristos,
ca să te împace cu Dumnezeu, Tatăl cel Ceresc şi Sfânt, şi să-ţi dea, sub Crucea Lui, adăpostul mântuitor de toată judecata şi pedeapsa viitoare – gândeşte-te.
Cine te va acoperi de ploaia focului, a grindinei şi de căderea stâncilor?
Cine să-ţi vină în ajutor, dacă Singurul Mântuitor Care te-ar putea ajuta este chiar Acela Care te osândeşte că nu L-ai primit?

14. Rugăciunea nu-ţi poate aduce decât folos,
oricând strigă către Domnul cineva pentru tine cu credinţă şi oriunde cineva se roagă pentru sănătatea şi mântuirea ta.
Dar este cu totul altceva când tu însuţi, cu glasul tău,
cu lacrimile tale,
cu inima ta sinceră,
cu dragostea şi cu credinţa ta strigi fierbinte către Bunul Dumnezeu,
înfăţişându-I cu adâncă sinceritate şi smerenie cererile şi dorinţele pe care le ai.
Pe ce ştii că face altul, nu fi sigur niciodată. Fii si¬gur numai pe ceea ce faci tu însuţi.

15. Nimeni altcineva de pe lumea aceasta nu poate plânge în locul tău
şi nu se poate înfăţişa atât de stăruitor înaintea lui Dumnezeu
pentru trebuinţele tale, pentru iertarea şi mântuirea ta – decât tu însuţi.

16. Desigur, este bine ca oricine care crede în Dumnezeu şi-L ascultă să se roage pentru iertarea şi mântuirea ta.
Dar să plângă în locul tău pentru păcatele tale,
să se căiască şi să se pocăiască sincer pentru ele…
să se întoarcă la Dumnezeu din toată inima pentru tine,
– nimeni altcineva pe pământ n-o poate face în aşa fel ca tine însuţi,
nimeni în aşa fel, încât să nu mai fii dator s-o faci tu personal.
Nici nu lăsa niciodată şi nimănui grija asta, ca să nu te trezeşti pierdut.

17. Numai dacă însoţeşti şi tu însuţi, cu partea rugăciunii tale, rugăciunile celor ce strigă către Domnul pentru tine,
abia atunci poţi avea un folos adevărat din aceste rugăciuni.
Altfel, dacă în timp ce alţii se roagă pentru tine, sau postesc, sau se luptă pentru mântuirea ta,
ţie nici nu-ţi pasă prea mult de aceasta, nu verşi lacrimi şi nici nu-ţi deschizi gura sau nu-ţi întristezi inima,
– atunci oricât de fierbinţi ar fi acele rugăciuni, s-ar putea să nu-ţi folosească la nimic.
Atunci cele mai fierbinţi rugăciuni ale altora pentru tine s-ar putea să fie zadarnice (Ier 7, 16; I In 5, 16).

18. Nu te rezema niciodată numai pe ceea ce fac alţii pentru tine, oricâte merite ar avea ei înaintea lui Dumnezeu.
Nu te mulţumi numai că ai plătit la biserică să se roage pentru tine.
Nu rămâne numai la rugăciunea pe care o fac pen¬tru tine cei care se roagă fierbinte pentru iertarea şi mântuirea ta,
pentru vindecarea şi izbăvirea ta.
Ci tu însuţi zdrobeşte-ţi inima în lacrimi şi pocă¬inţă. Numai aşa vei avea folos de rugăciune.

19. Poate că se roagă şi părinţii tăi sau soţul tău pentru tine,
ori copiii tăi, ori fraţii tăi,
ori păstorul tău duhovnicesc, ori cei ce te iubesc şi se gândesc la tine,
– dar cazi şi tu însuţi înaintea Domnului, cu genunchii tăi,
strigă şi tu către Domnul cu glasul tău
şi te roagă şi tu către El cu lacrimile tale.
Numai aşa să fii sigur că eşti izbăvit.

20. O, câte binecuvântări ale lui Dumnezeu nu le am pierdut noi numai din pricină că nu ne-am ridicat glasul să le cerem cu credinţă şi cu răbdare!
Cât de bucuros ni le-ar fi dat nouă Tatăl nostru cel Ceresc dacă I le-am fi cerut
– şi îndată ce I le-am fi cerut – dacă am fi avut credinţă şi lacrimi!
O, Dumnezeul nostru Sfânt, dă-ne tuturor credinţă şi lacrimi, pentru ca rugăciunile noastre să fie bine primite la Tine.

Traian Dorz, din volumul ” Cununile Slãvite „

error

Author: admin

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!