CÂND GLASUL TĂU
Când glasul Tău mi-a spus cândva o singură chemare, în lume n-ar fi fost ceva să mă mai fi putut ţinea să nu-Ţi.
Când glasul Tău mi-a spus cândva o singură chemare, în lume n-ar fi fost ceva să mă mai fi putut ţinea să nu-Ţi.
Să nu uiţi legământul, să nu ţi-l uiţi, îţi spun, c-ai să-l regreţi odată plângând ca un nebun şi-ai să alergi odată topindu-ţi.
Să nu fugi de chemarea Cuvântului Ceresc, căci cei ce fug de Domnul pe veci se nimicesc. Să nu fugi de lucrarea ce.
Nu-i loc mai sfânt decât acela unde-i Hristos şi-unde-s ai Săi, acolo-i Duhul Sfânt putere, acolo-i dragostea văpăi, Cuvântul Sfânt acolo-i soare, Credinţa-i.
Ce bine e şi ce frumos cu fraţii împreună, să dăm mărire lui Hristos când harul Lui ne-adună! La El sunt binecuvântări cu.
Duhule Sfânt, du-mă pe-acel munte ’nalt de-unde se zăreşte Ţărmul Celălalt, cu Ierusalimul cel Ceresc şi Nou şi-al Cântării Sfinte negrăit ecou. Dă-mi.
Tot ce priveşti o clipă, o clipă şi dispare tot ce cuprinzi în lume, în lume vei lăsa – în ziua care vine.
Aş vrea ca-n focul unic de-aprins şi uriaş al Dragostei şi Jertfei, la cea mai naltă pară, să-mi pot topi fiinţa, pân-la a.
Oricât ai fi întruna cu-ai tăi sau cu străini, găseşte rugăciunii o clipă să-i închini. Oricât de multe treburi ar fi mereu să.
Mai aspru bate vântul cu cât se duce vara mai grabnic scuturându-mi din pomul vieţii anii cad zilele ca frunza împuţinând comoara rămasă.