Crucea
Pe lângă lupta care se dădea pe tărâmul inimii omului lui Dumnezeu, cerul se pregătea să-l primească, iar pământul să-i zădărnicească ostenelile.
Mai avea de străbătut o porţiune de teren virgin, încă neexplorat, se cerea grijă şi teamă; sfatul omenesc care i s-a dat nu era vrednic de primit. Şi nici la voia întâmplării nu se putea înainta.
Peste puţin, Dumnezeu îl va aştepta cu braţele deschie. Vrăjmaşul îi întindea cursa cea de pe urmă. O viaţă întreagă nu reuşise să-l atragă cu momeli, acum i-o punea înainte poruncitor şi ameninţând.
Patruzeci de zile Moise a stat în cer, întâlnind chiar şi pe Mesia – spre a se pregăti pentru primirea Legii – Cuvântul lui Dumnezeu.
Patruzeci de zile a stat Domnul în pustie, rugându-se şi postind, sfărâmând în ţăndări toate săgeţile otrăvite ale înrăitului vrăjmaş, cu Cuvântul lui Dumnezeu.
Patruzeci de zile şi de nopţi înfricoşate, cu fierbinţeală maximă, până la incandescenţă, până la alb, au pregătit răspunsul decisiv asupra acestei sfinte Lucrări – întreaga frăţietate fiind chemată să-l însoţească în rugăciune, spre a nu se abate cu nimic din unica, marea şi divina ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu.
Oamenii pământeşti, lumeşti, îi cereau să intre în „ascultarea“ lor, Domnul însă îi pretindea o necondiţionată şi deplină ascultare de El şi apoi numai prin această ascultare să le înţeleagă şi să le aplice şi pe celelalte ascultări.
Şi a ales ascultarea de Dumnezeu şi, împreună cu ea, crucea, răstignirea, caterisirea.
Prin acceptarea statutelor intra în ascultarea oamenilor, însă se făcea ucigaşul duhului, ucigaşul Lucrării şi al voluntariatului ei.
Prin ascultarea de Dumnezeu a rămas susţinătorul unei Lucrări ce are ca statut Sfânta Scriptură şi învăţătura sfintei noastre Biserici, păstrându-i Oastei voluntariatul de la început.
Alegând crucea, ne-a lăsat-o şi nouă ca moştenire şi de atunci păşim fericiţi spre Canaanul făgăduit, cu această scumpă şi sfântă zestre, crucea.
va urma
din „PROFETUL VREMILOR NOASTRE”, vol. 2
ALBUM DE ÎNSEMNĂRI ŞI DOCUMENTE
despre viaţa şi opera Părintelui IOSIF TRIFA
Culegere şi prezentare: Moise Velescu
Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 2000
