Oastea Domnului

Cetind o carte nouă…

Astavară, în timpul când am fost bolnav, am cetit o carte interesantă, o carte nemțească ce se ocupă cu stările din lume (în formă de roman social).

Scriitorul acestei cărți pune în mijlocul romanului său o insulă din oceanul Atlantic. Din insula aceasta — ca dintr-un mare cartier de razboiu — Satan conduce lupta pentru a pune mâna pe cârmuirea lumii. Așa cum merg stările din lume — spune romanul — îți face impresia că o putere rea, nevăzută tulbură lumea, tulbură popoarele, ațâță neînțelegerile și strică moravurile. Pas cu pas și zi cu zi, Satan cucerește pământul.

Diavolul atrage în slujba lui și toate iscodirile și invențiile. S-a descoperit aeroplanu… diavolul îl încarcă cu gloanțe și gazuri otrăvitoare ca să facă cu el în vremea războiului grozavă moarte de om. S-a descoperit telefonia fără fir ce duce cântări și vorbiri la orice depărtare.. diavolul cântă pe ea șarlestoane, danțuri și cântece imorale. Zboară automobilele.. dar cine a văzut pe atare vestitor al evangheliei cutreerând satele și orașele cu automobilul (pe sate automobiIele se ivesc numai pe vremea alegerilor când samănă în popor neghina dracului: politica de partid).

O luptă uriașă parcă se dă între bine și rău, între întuneric și lumina. Fulgere de lumină stau în luptă grea cu întunerecul cel mare. Satan e pe cale să ajungă Bobilonul cel mare «beat de vin și de desfrânare», din Apocalips cap. 17. Orașele cele mari din lume toate sunt adevărate Babiloane, Sodome și Gomore. Satan e pe cale sa ajungă o culme a puterii sale după care va urma căderea lui și biruința evangheliei (Apocalips cap 18).

Cam ăsta e mersul romanului pe care I-am cetit. De incheiere, adaog la el un lucru. Dacă n-ar avea ajutorul omului, Satan oricât este de mișel, n-ar putea face nimic și n-ar putea cuceri nimic. Fiecare om ajută sau biruința Domnului, sau biruința Iui Satan, după cum trăiește o viață cu Domnul, sau o viață cu păcatul.

Tu, cetitorule pe cine ajuți?

din foaia Lumina Satelor, anul 1927, nr. 50