Oastea Domnului

Cum să se poată orienta un om pe marea vieţii?

Noi am căutat totdeauna să ne tragem nouă seva de viaţă din rădăcinile Cuvântului lui Dumnezeu, din pământul cel mănos, de lângă izvoarele minunate cele de apă vie, care ne sunt nouă Cuvântul cel Sfânt al lui Dumnezeu. Biblia este Cartea noastră de temelie, este Cartea revelaţiei lui Dumnezeu, este îndrumarea, este puterea, este lumina, este călăuzirea noastră. Şi ceea ce este busola – adică instrumentul care-l ajută pe marinar să se călăuzească în nopţile şi-n furtunile pe marea îndepărtată, arătându-i ţinta, arătându-i ţelul, arătându-i singurul punct nemişcat din univers, nordul, în funcţie de care îşi stabileşte locul unde se găseşte în orice împrejurare ar fi – acest lucru este pentru noi Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu. Cum să se poată orienta bine un marinar, un călător pe mare, dacă n‑are busola, care să îi arate lui locul precis, unicul punct sigur şi nemişcat din univers? Cum să se poată orienta un om pe marea vieţii acesteia pline de atâtea valuri şi încercări, dacă nu cunoaşte Cuvântul lui Dumnezeu şi dacă nu se orientează după el în aşa fel, încât – cunoscând bine locul unde trebuie să ajungă, direcţia pe care trebuie să meargă – să-şi fixeze şi să-şi poată determina singur locul în care se găseşte el însuşi, starea lui sufletească în funcţie de locul la care trebuie să ajungă şi de drumul pe care trebuie să meargă.

Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu conţine în el lumina adevărată. Când noi ieşim într-o noapte luminoasă, cu cer senin şi ne uităm pe cer, determinăm locul unde ne găsim în funcţie de steaua nordului, de Steaua Polară, singura stea nemişcată în tot cerul acesta care se roteşte cu miile lui de stele în jurul ei. Dar dacă ne-am uita bine, [am vedea că] Steaua Polară nu-i o stea. Uitaţi-vă bine în nopţile când se vede luna, când se văd stele clare pe cer şi veţi vedea că, acolo unde noi zicem că-i Steaua Polară, e o cruce. Steaua Polară este braţul drept al unei cruci. Crucea este semnul nemişcat din univers. Spre acest semn sfânt când se orientează sufletul nostru şi viaţa noastră, ştim sigur drumul pe care mergem, locul unde ne găsim şi Ţinta la care trebuie să ajungem.

Hristos cel Răstignit, Crucea Lui – care este taina, puterea, harul, biruinţa creştină, a creştinilor, a creştinătăţii şi a fiecărui creştin în parte – este puterea, semnul de viaţă şi de putere care stă în Jertfa Mântuitorului nostru Care ne-a răscumpărat.

cap. 178. NU-I LĂSAŢI SINGURI…
din vorbirea fratelui Traian Dorz de la nunta de la Simeria – 27 iulie 1985
Strângeţi fărâmiturile , vol 3 / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2010

Lasă un răspuns