Cuvintele fără acoperire sună a GOL

Cuvintele fără acoperire sună a GOL, sună ca nişte butoaie goale care se rostogolesc pe drum…hodorogesc, fac mult zgomot…

…Eu cred că ar trebui să tac până atunci când mi-l voi ,,împroprietări” pe aproapele meu cu toate cele bune si cu cele rele…,,el” să fie ,,eu” şi atunci acest fel de ,,eu” va fi de fapt El, Hristos, care nu vine în noi decât dacă Îl primim cu cei pe care îi are în inima Lui, adică pe TOŢI.

Dacă aproapele meu e în inima mea, îi voi vorbi în şoaptă, fiindcă mă va auzi…iar de multe ori nici nu va fi nevoie să vorbesc pentru că legătura duhului va face să curgă un sfânt şuvoi de iubire binecuvântată…

..Iar vorbesc mult…şi poate cam hodorogit…

Doamne, iartă-mă!!!

Miriam