Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home DAVID – ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL – ŞI ULTIMELE-I SFATURI PĂRINTEŞTI

DAVID – ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL – ŞI ULTIMELE-I SFATURI PĂRINTEŞTI

DAVID – ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL – ŞI ULTIMELE-I SFATURI PĂRINTEŞTI

Marele împărat şi omul după inima lui Dumnezeu se apropia de clipa morţii. A chemat la sine pe fiul său, Solomon, şi, dându-i îndrumări, i-a zis: „Eu merg pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te şi fii om! Păzeşte poruncile Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să izbuteşti în tot ce vei face şi încotro te vei întoarce şi pentru ca Domnul să împlinească următoarele cuvinte pe care le-a rostit pentru mine: «Dacă fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblând cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel»” (I Imp 2, 1-4). „Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu şi învăţăturile Mele, pe care li le voi da, vor şedea şi fiii lor în veci pe scaunul tău de domnie” (Ps 131 / 132, 12).

Acestea au fost ultimele sfaturi pe care David, Împăratul şi Proorocul Domnului le-a dat fiului său, Solomon, înainte de urcarea sa pe tronul de conducător şi rege al poporului Israel; şi, pe de altă parte, promisiunile şi legământul Domnu-lui Dumnezeu pentru David şi urmaşii lui.

A fi om  şi a umbla în căile Domnului, împlinind ce este plăcut Lui mare lucru este. În morala creştină, cheia daru-rilor, care este cuvântul viu şi lucrător prin har şi harisme, Dumnezeu actualizează legămintele Sale, zicându-ne prin Duhul Sfânt: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaştem pe Cel ce ne-a chemat prin Slava Sa şi prin puterea Sa, prin care El ne-a hărăzit mari şi preţioase făgăduinţe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi dumnezeieştii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume” (II Pt 1, 3-4).

Pentru ca tronul lui David să dăinuiască pe veci, Solomon şi urmaşii lui aveau de îndeplinit cu multă credincioşie sfaturile tatălui lor şi să păzească legămintele Domnului. Dacă pentru ocuparea unui scaun pământesc se cerea supu-nere şi ascultare deplină, cu cât mai mult se cere Bisericii Nou-Testamentale să asculte de Domnul, să păzească legă-mintele veşnice, să umble fără prihană înaintea Lui, căci suntem chemaţi la slavă neschimbătoare, nestricăcioasă, veşnică şi cu mult mai mare decât a lui Solomon, sau a oricărui muritor, cum citim: „Iubiţilor,  acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că, dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este” (I In 3, 2).

Starea plinătăţii desăvârşite pentru veşnicie, pe care Domnul ne-o va da în ziua răsplătirilor, o va depăşi pe cea actuală. Nici nu se poate compara cu nimic în lume. Când trâmbiţa lui Dumnezeu va suna, morţii vor învia nestrică-cioşi, iar cei vii se vor schimba (cf. I Cor 15, 52), deodată, într-o clipeală de ochi. Cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos, Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre, ca să fie asemenea trupului Slavei Sale, lucrând cu puterea ce are de  a-Şi supune Sieşi toate (cf. Flp 3, 20-21).

O, fii ai nemuririi, nu umblaţi după slavă deşartă! Tronurile regeşti dărâma-se-vor; slava lor deşartă ţărâna o va acoperi. Fiţi oameni duhovniceşti, demni de chemarea la slava veşnică ce vi se oferă în dar! Nu vă ruşinaţi de Evanghelia Domnului Iisus, de mărturisirea Lui, de Biserică, de fraţi, de adunare, nici de cei întemniţaţi pentru Hristos-Domnul (cf. II Tim 1, 8), ci suferiţi cu Evanghelia împreună, cu fraţii, călcând pe urmele înaintaşilor sfinţi, ca buni ostaşi ai lui Hristos (II Tim 2, 3). Nu dispreţuiţi ocara ce vi se aduce pentru că purtaţi Numele Lui!

A fi copil al lui Dumnezeu după har (cf. In 1, 12) înseam-nă copilul Unicului Împărat Care deţine puteri nebănuite, slavă nemaiîntâlnită, conduce lumi văzute şi nevăzute. Prin moarte şi înviere a biruit moartea, şi oricine crede în El nu va muri niciodată, ci a trecut din moarte la viaţă (cf. Apoc. 1, 18; In 11, 25-27).

Acesta să-ţi fie crezul, dragul meu, şi umblarea în sfin-ţenia cerută de El, fiule Solomon şi tu cel care citeşti aceste rânduri. Urmând pe Domnul cu sufletul şi viaţa întreagă, vei fi îmbrăcat în lumină (cf. II Cor 4; Rom 13), vei fii părtaş făgăduinţelor sfinţilor, nu vei roşi la arătarea Sa şi nu vei fi gol în faţa măreţiei Sale (cf. Apoc 3, 10, 18).

Grăiţi cuvântul Domnului / Cornel Rusu. – Sibiu : Oastea Domnului, 2011

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!