De ce mă tem eu oare pe cale uneori,
de ce mi se ridică în inimă fiori,
de ce privesc cu spaimă la munţii uriaşi,
ori sunt mai tari, Iisuse, ca Tine-ai mei vrăjmaşi?
Nu, nu-s mai tari, nu, nu-s mai tari, Iisuse, ca Tine-ai mei vrăjmaşi.
De ce-mi vin iar, Iisuse, atâtea-ngrijorări,
de-mi înăbúşă-n lacrimi atâtea dragi cântări
şi-mi zbuciumă fiinţa cu-al îndoielii-amar,
ori mi-am pierdut lumina şi cad în noapte iar?
Nu, n-am pierdut, nu – n-am pierdut lumina, să cad în noapte iar.
Ci clipa slăbiciunii eu am din nou s-o-nving
şi-n focul rugăciunii iubirea am s-o-ncing,
şi temerile mele se vor schimba-n cântări;
Tu, drag Iisus, din ele faci binecuvântări.
Tu, drag Iisus, Tu, drag Iisus, din ele faci binecuvântări.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
