Diavolul nu hoinăreşte prin locuri pustii şi case părăsite, cum cred unii oameni, ci dă neîncetat târcoale să poată intra în inimile oamenilor. Aici este locul lui cel plăcut de şedere.
Diavolul este un domnitor ce caută cetatea inimii noastre (cf. Ef. 6, 12); diavolul este un ucigător ce caută viaţa noastră (cf. Ioan 8, 44); este un leu ce caută pe cine să înghită (cf. I Petru 5, 8); este un semănător de neghină care caută ţarina inimii noastre; este un amăgitor care caută pe cine să amăgească.
Diavolul e potrivnicul credincioşilor şi vrăjmaşul lor (cf. I Petru 5, 8). Toate Scripturile ni-l arată lămurit pe diavolul şi strigă după noi să ne ferim de uneltirile lui. Însă diavolul e mişel mare. El se tăgăduieşte pe sine însuşi, pentru ca oamenii să nu-l cunoască şi să nu se ferească de înşelăciunile lui.
În cele ce urmează vom arăta, ca în nişte „oglinzi“, starea cea dinlăuntru a omului, aşa după cum L-a primit pe Domnul sau pe diavolul.
Priveşte, dragă cititorule, în aceste „oglinzi“, să vezi în care din ele te vei afla pe tine. Să afli dacă locuieşte în tine Hristos sau diavolul; Împărăţia lui Dumnezeu sau împărăţia diavolului. Uită-te în aceste „oglinzi“ şi judecă drept şi cinstit. Ia seama, căci stai în faţa lui Dumnezeu, Care cunoaşte toate „cele dinlăuntru ale tale“. În zadar ai căuta să ascunzi adevărul. Spune adevărul, căieşte-te, apleacă-te cu lacrimi la picioarele Crucii Mântuitorului, căci El a venit anume să te scape de sub puterea lui Satan.
Pr. Iosif Trifa – “Oglinda inimii omului” – Editura Oastea Domnului, Sibiu.
- Dacă sunteţi interesat de alte articole din “Oglinda inimii omului” apăsaţi aici.
