14. „De multe ori după coajă ştii cum se preţuieşte miezul şi după faptele din afară cunoşti credința care este înlăuntrul cuiva, în inima lui.
După învățătură și după roade cunoștu duhul cuiva. Şi după felul cum spune ceva preţuieşti şi ce spune el.
15. Poate că multe dintre cele cuprinse în cartea aceasta ar fi fost mai bine şi mai frumos spuse sau scrise de către altă mână şi de către altă gură, sau chiar şi de către astea, dacă ar fi să înceapă totul iarăşi şi din nou. Dar acum, vremea s-a dus şi totul rămâne aşa cum le-a inspirat Duhul Domnului pe fiecare la timpul său, în forma aceasta grăbită şi săracă în care sunt.
Totuşi, în ele este Cuvântul lui Dumnezeu și acesta este miezul şi conţinutul care, sub orice etichetă, are aceeaşi valoare.
16. Inima din care au izvorât aceste scrieri ar rămânea aceeași și oricâte vieți ar mai trăi pe pământ. Şi Duhul lui Dumnezeu, Care a făcut în Ziua Rusaliilor minunea ca miile de oameni de felurite limbi să înţeleagă la fel acelaşi Cuvânt, va face această minune şi pentru cititorii acestor cărţi, din orice stare sufletească s-ar găsi ei!
17. Dacă n-am spus în ele Cuvântul lui Dumnezeu, să nu le primiți! Dacă n-am spus învățătura adevărată, lăsată de părinții noştri, – să nu le ascultați!
Dacă n-am vorbit potrivit gândurilor Duhului Sfânt, – lepădaţi vorbele acestea!
Dar dacă tot ce am spus aici simți că este potrivit cu Cuvântul lui Dumnezeu și întemeiat pe aceste valori, atunci voi, toţi care le-aţi citit şi le-aţi auzit, – sunteți datori faţă de Dumnezeul nostru şi faţă de mântuirea voastră, să le primiți, să le ascultați și să le urmați întocmai!
18. Dacă şi eu şi tu – fiul şi urmaşul meu preaiubit – din tot ce am aflat până aici, am strânge în inimă o cunoaştere cu adevărat mântuitoare despre Hristos, aceasta ne va fi îndeajuns pentru veşnicie, spre slavă şi viaţă.
Dar dacă o respingem, ne va fi de-ajuns pentru osândă şi moarte.
Dumnezeu să facă să fie spre slavă şi viaţă, atât pentru mine, cât şi pentru tine, fiul şi urmaşul meu preaiubit!
19. Iisus Hristos, Domnul nostru Atotputernic şi Bun, Care a spus că nu lasă ca ploaia şi zăpada Lui care cad pe pământ să se întoarcă înapoi până când au udat pământul şi l-au făcut să rodească, tot aşa, oricine a citit sau a auzit cuvintele Sale spuse în cartea asta şi le face, va fi umplut de un binecuvântat rod mântuitor. Şi El, Domnul, să-Şi împlinească această fericită făgăduinţă şi faţă de ploaia atâtor lacrimi şi de zăpada atâtor gânduri curate, care s-au trimis şi prin această lucrare peste ogorul multor inimi. Domnul să ne conducă pe toțo la un rod binecuvântat şi dulce în slujba şi spre slava lui Hristos!
20. Iar în veacul vieţii veşnice să ne putem bucura în slava făgăduită de Mântuitorul nostru şi lângă El, atât voi, suflete dragi, cât şi cel care scrie aceste cuvinte ale Slavei şi Vieţii, pentru că le-am crezut şi am dorit să le trăim cu adevărat pentru Hristos Iisus, Dumnezeul şi Garantul mântuirii noastre, Căruia Îi aducem toată slava, cinstea şi lauda, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”
Traian Dorz
din volumul „Garanţia veşnică”, cap. 30