Harul schimbă necazurile în bucurii şi neputinţa în biruinţă. Câţi, la un moment dat, ziceau că nu mai pot, iar în urma lor, valuri risipite, biruite. Sfântul Pavel ne va spune că „suntem îndreptaţi din credinţă, socotiţi neprihăniţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am avut şi apropiere, prin credinţă, la Harul acesta. Lui Îi datorăm faptul că am intrat în această stare de Har. Stăm şi ne bucurăm în nădejdea Slavei lui Dumnezeu. Lucrăm, ne luptăm şi ne silim, lăudându-ne numai în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre. Ne lăudăm cu Numele Lui şi în suferinţe, bine ştiind că suferinţa aduce răbdare. Şi răbdarea, încercare şi încercarea nădejde. Iar nădejdea nu ruşinează, pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă” (Rom 5, 1-5).
În vremea când încă eram neputincioşi, la timpul hotărât, El a murit pentru cei necredincioşi. Prin urmare, puteri de biruinţă avem în Harul virtuţilor. Harul Divin lucrează mântuirea noastră şi în virtuţi se vede viaţa duhovnicească cum pulsează în noi. Cine n-are viaţa în Hristos-Domnul dovedeşte lipsa Lui în el. Acela, ca şi peştii cei morţi, este dus de valuri în jos, spre revărsare, nicidecum înaintând în sus, tot mai spre Izvorul de Har Divin. În Hristos-Domnul avem bucuria, fericirea şi nădejdea care dau noul sens vieţii, preschimbând-o de acum în eternitate…
Biserica din casa ta / Cornel Rusu. – Sibiu : Oastea Domnului, 2011
1 Comment