„Iar el a zis: Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus.” (Marcu 16, 6)
Acum primăvara, toată firea ne predică taina cea mare a Învierii. Ce predică minunată răsună acum şi pe urma plugului! „Amin, amin zic vouă – zicea Iisus – dacă grăuntele de grâu nu moare, rămâne singur; dar dacă moare aduce multă roadă“ (Ioan 12, 24). „Ce semeni tu – zice Ap. Pavel – nu învie, dacă mai întâi nu moare“ (I Cor. 15, 36).
Aşa e şi cu învierea noastră. Cum învie grăuntele de grâu într-o formă schimbată, aşa vom învia şi noi. „Trupul este semănat în putrezire şi învie în neputrezire“ (I Cor. 15, 42).
Marea întrebare este însă: vom învia noi oare spre viaţa de veci, ori tot spre osânda de veci? Vom învia noi întru învierea vieţii, ori întru învierea judecăţii?“ (Ioan 5, 29)
Răspunsul la întrebarea aceasta îl avem noi. Cum vom trăi, aşa vom învia. „Nu vă înşelaţi – zice Ap. Pavel – Dumnezeu nu Se lasă batjocorit. Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui cea lumească, va secera putrezirea; dar cine în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică“ (Gal. 6, 7-8).
Este acesta un adevăr pe care ni-l arată şi firea. Multe feluri de minuni s-au mai ivit în lume. Dar nu s-a ivit încă minunea ca cineva să semene neghină şi să secere grâu. Ceea ce semeni, aceea vei secera. Cum vei trăi, aşa vei învia.
Iubitul meu! Bagă de seamă: cimitirul de lângă biserică este un ogor. Este un ogor bisericesc în care fiecare ne semănăm sămânţa învierii. Unii seamănă grâu, alţii neghină. Şi fiecare va secera ce a semănat.
Cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera (Pilde 22, 8). Cel ce seamănă dreptate, dreptate va secera (Pilde 11, 18). Cel ce seamănă vânt, furtună va culege (Osea 8, 7). Cine seamănă puţin, puţin va secera. Cine seamănă mult, mult va secera (II Cor. 9, 6). Cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea îi seceră roadele (Prov. 4, 8).
Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu bucurie; cei ce seamănă plângând se vor întoarce cu bucurie când îşi vor strânge snopii (Ps. 126, 5-6).
Cum stai tu, iubitul meu, cu ogorul tău din cimitir? Ce ai semănat până acum în el? Fă-ţi tu singur socoteala!
Părintele Iosif Trifa, din „La Învierea Domnului”
Editura «Oastea Domnului», Sibiu, 2002
