Suntem în postul mare. Frumoasele cântări de umilinţă – mai ales de prin Mănăstiri – ne fac a ne ține mai mult de biserică, iar pe credincioși îi atrag din depărtări, venind ca la un izvor cu apă limpede şi răcoritoare.
A sosit şi vremea frumoasei cântări ,, Cămara Ta Mântuitorule o văd împodobită…” Şi ce frumos e atunci când fiecare îşi ştie datoria sa păzind poruncile bisericii şi îndeplinindu-le cu sfințenie! Numai un astfel de suflet poate să respire mai uşor şi cu un zâmbet pe față, ajungând Învierea Domnului. Datoria cea mai mare cu toții o ştim adecă: a căuta mai mult de suflet în această vreme potrivită. Dar vai! Observăm că lucrurile să întorc cu totul altfel. Am văzut oameni – de care cu durere spun – că în fiecare Duminecă şi sărbătoare, are tot timpul să-l petreacă la cârciumă, dar la biserică nu-i vezi niciodată. Apoi câte cazuri de acestea ca: petreceri, judecăţi, adunări politice etc. de care bieții oameni se leagă atât de mult.
O! Timp prielnic şi de mare valoare pe care îl pierdem! Câţi creştini mai folosesc azi taina mărturisirii şi împărtăşirii pentru a-şi deslega sufletul din legăturile păcatelor?
Fraţilor! Să ascultăm acum suspinurile nemângăiate ale celor de la răsărit (din Rusia) şi cu post, rugăciuni şi lacrămi, să ne întoarcem la Dumnezeu să nu vie acea pedeapsă şi peste noi. Vom zice: că avem timp şi mai pe urmă să facem aceasta, dar dragul meu să nu fie prea târziu. Acum e timpul de câştig sufletesc. Să nu lăsăm să treacă această ocazie. Va veni vremea când vom dori să avem măcar un ceas de pocăință, dar nu-l vom avea nici pe acela. Să ne gândim şi la acei ce sufăr în muncile cele vecinice. Ce n-ar da un suflet de acolo, ca să mai vină încă o dată în trup măcar un ceas, în care ceas ar putea să spele — cu lacrămile sale— mulțime de păcate. Dar vai! Că nici aceasta nu este cu putinţă şi nici acolo pocăinţă!
Deci fraţilor: spre spăsania sufletului nostru să ne nevoim pentru ca bunul nostru Mântuitor să ne primească şi pe noi în ,,Cămara cea împodobită…”
Ierod. Calistru Haidamac M-rea Toplita.
sursa: Lumina Satelor, anul IX, Nr. 14, 6 Aprilie 1930