Inima-mi mereu suspinã
dupã Ţara cea de Sus
dupã Veşnica Luminã
a-ntâlnirii cu Iisus.
Ah, mi-e dor adânc de tine
Scump Ierusalim Ceresc
dupã curţile-Ţi divine
ochii inimii tânjesc.
Scumpã Ţarã-a Pãcii noastre
Rai al Veşnicei Iubiri
Loc plãcut al mângâierii
Marea dulcii Fericiri.
Cântecele tale sfinte
Ţara mea le-ascult rãpit
şi-al meu suflet te doreşte
mai aprins şi fericit.
Ţara dorurilor mele
Ţara visului meu drag
Ţara Domnului meu Dulce
cât doresc slãvitu-Ţi prag!
Doamne, fã cu bucurie
sã-i vãd faţa de smarald
şi-al meu suflet pe vecie
la lumina-i sã mi-l scald…
Traian Dorz, din ”Cântarea Cântãrilor mele”
