Mãreaţã Tainã-a-mpãrtãşirii
tu-n inimile noastre-ai pus
Slãvita şi Dumnezeiasca
împreunare cu Iisus.
Tu ai nãlţat a noastre duhuri
pe culmi cu-atâtea slãvi şi har
de ne-a cutremurat extazul
Luminii fãrã de hotar.
Tu ne-ai sfãrmat întunecarea
şi lanţul ce ne-a zãvorât
şi-atâtea noi puteri şi-atâtea
zãri noi în noi ai coborât.
Tu ne-ai trezit în piept izvorul
acelor harnice simţiri
ce strâng într-un pahar de suflet
oceanu-ntregii fericiri.
Tu porţi înflãcãrarea noastrã
spre-al îndrãznelii nehotar
sã n-aibã pentru noi pãmântul
nici depãrtãri, nici stãvilar.
Prin tine-ajungem la trãirea
Dumnezeieştilor minuni
pãşim biruitori pe valuri
planãm mãreţ peste furtuni.
Mãreaţã Tainã-a-mpãrtãşirii
înalţã-ne mereu mai sus,
unindu-ne pe toţi şi-n totul
pe totdeauna cu Iisus.
Traian Dorz, din ”Cântarea Cântãrilor mele”
