Mărturii Meditaţii Traian Dorz

Însetând după aceste fericite daruri cereşti

12. Dacă tu ai fi neprihănit şi rugăciunea ta ar fi fierbinte, totul ţi-ar fi cu putinţă, după cum cu putinţă le-a fost şi altora, precum s-a spus în Sfântul Cuvânt dumnezeiesc.
Trăieşte numai în sfinţenie! Ai numai credinţă puternică. Şi roagă-te numai fierbinte – şi vei vedea că va fi întocmai aşa.
Şi că vei primi tot ce ceri în Numele Domnului Iisus.
Fiindcă toate făgăduinţele Domnului sunt adevărate.

13. Când omul se întoarce la Dumnezeu, el află lucruri nemaiauzite (Fapte 19, 11).
Vede că Hristos poate să facă lucruri care păreau cu neputinţă.
Simte şi cunoaşte lucruri pe care nici nu le bănuia înainte niciodată, nici cu mintea şi nici cu inima lui (Ef 3, 20).

14. De când este lumea, nimeni n-a mai putut dărui unui suflet starea de har pe care i-o dă Domnul Iisus (Rom 5, 1-11).
Fericit este sufletul care are o astfel de stare.
Şi fericit este el dacă, având-o, o mărturiseşte cu bucurie şi cu curaj oricui, spre slava Aceluia Care i-a dăruit-o şi spre mântuirea tuturor celor care, însetând după aceste fericite daruri cereşti, află că, iată, cel care vine la Hristos le poate avea.

15. Dacă n-ar fi Dumnezeu, n-ar mai fi nimic şi n ar mai fi fost nimic.
Cum dacă n-ar fi un meşter, n-ar fi nici lucrul pe care l-a făcut el…
Ce simplu este acest adevăr şi cât de uşor de priceput este acesta până şi de către un copil!
Dar ce neînchipuit de greu este el de primit pentru cei „pricepuţi“!

16. Dacă n-ar veni toate de la Dumnezeu, sigur că n-ar avea de unde să vină, după cum dacă n-ar fi undeva un izvor, n-ar avea de unde să curgă apa aceasta care vine spre noi.
N-ar avea de unde curge, fără izvorul care a pornit-o şi o aduce.

13. Statornicie şi schimbare

Avuţia sfântului moştenitor / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2005

Lasă un răspuns