O interesantă conferință a unui învățat din Paris. – Un medic vestit din Franţa ce a ținut la Paris o conferință despre starea biologică (sănătatea trupească) a omenirii de după războiul cel mare, a spus lucruri foarte interesante.
”Generația de azi (rândul acesta de oameni) -a zis între altele învățatul- e o generație slăbită şi istovită trupeşte şi sufleteşte. Focul războiului şi greutățile traiului de azi au slăbit puterea de rezistență trupească şi sufletească a oamenilor. Omenirea istovită caută un reazem, un sprijin, şi a aflat acest reazem… în alcool. E îngrozitor cât se bea azi. Europa este într-o perpetuă (nesfârșită) beție de alcool, iar popoarele din Asia şi Africa folosesc o otravă şi mai rea decât alcoolul: opiul (o otravă ce trezeşte în om un fel de beție de plăceri). Cu un astfel de reazem mincinos -încheie medicul- mâine vom avea o omenire roasă de alcool şi ruinată complet trupeşte şi sufletește…”
Drepte observări! Noi le întregim și cu Evanghelia. Oamenii de azi beau pentru că se simt istoviți şi nu cunosc pe Cel ce a zis: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați şi Eu vă voi odihni pe voi” (Matei 11, 28). Oamenii beau pentru că nu cunosc pe Acel reazem minunat care este Iisus Mântuitorul şi viaţa cea trăită cu El. Oamenii beau pentru că nu cunosc tăria, puterea şi „beția” ce o dă Duhul Sfânt, Duhul Domnului. Ei se întăresc cu duhul diavolului, cu alcoolul. Diavolul şi-a găsit şi el un duh al lui: alcoolul, cu ajutorul căruia parcă amenință să pună iar mâna pe cârmuirea pământului.
”Creştinătatea” din Europa ține recordul: e plină de alcool şi de beție. Europa cea ”creştină” e un uriaş dipău, de unde se împarte alcool în toată lumea (se trimite şi celor sălbatici în loc de Evanghelie…). Ce ruşine! Şi ce grăitoare dovadă că Europa nu cunoaște pe Mântuitorul.
De praznicul Duhului Sfânt eu te întreb, iubite cititorule, cu care duh te întăreşti tu: cu Duhul Domnului sau cu duhul diavolului?
din foaia Lumina Satelor, anul 1927, nr. 24
