Meditaţii

Meditație la Apostol – Apostol Fapte 9, 32-42

Cu apostolul Petru pe urmele Domnului Iisus Hristos
 
Iubiți frați și surori. Apostolul de astăzi ne relatează două minuni săvârșite de apostolul Petru față de paraliticul Enea și credincioasa Tavita, în numele și cu ajutorul Domnului Iisus Hristos. Dacă cercetăm cu atenție cuvintele rostite de sfântul Petru, pentru săvârșirea celor două minuni, observăm că ele se inspiră exact din cuvintele Mântuitorului Iisus. Apostolul Petru îi spune paraliticului Enea: “Ridică-te și strângeți patul” în 9, 34 – cuvinte ce seamănă izbitor cu cele ale Domnului Iisus, la săvârșirea minunii cu slăbănogul din Capernaum: “Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta” din Marcu 2, 9. În cazul învierii din morți a ucenicei Tavita,  Petru rostește următoarele cuvinte: “Tavita, scoală-te!” în 9, 40 – cuvinte care de asemenea par identice cu cele spuse de Iisus Hristos în cazul învierii fiicei lui Iair: “Talita kumi, care se tâcuiește Fiică, ție zic, scoală-te!” din Marcu 5, 41. În relatarea minunii cu fiica lui Iair, sfântul Marcu leagă în evanghelia sa acest eveniment, cu cel al vindecării femeii cu scurgere de sânge (Marcu 5, 25-29); întocmai intervine și sfântul Luca, legând de minunea învierii Tavitei, evenimentul cu vindecarea paraliticului Enea (Fapte 9, 33-35), toate acestea pentru ca să se sublinieze înțelesul lor teologic: Mesia Iisus este prezentat lumii ca Domn peste boală și moarte, sau ca tămăduitor și dătător de viață[1]. El este unica nădejde și salvare a omenirii cuprinsă de furtuni și turpitudine.

Observăm deci, la sfântul apostol Petru, că-i urmează Domnului Iisus până în cele mai mici amănunte, ca un apostol care a rămas fidel Învățătorului său, încurajând prin credința sa puternică, răspândirea Evangheliei la toate neamurile, punând astfel în practică promisiunea Domnului de a-l face pescar de oameni[2] (Marcu 1, 17). Fiindcă nu vom putea ajunge niciunii dintre noi în Împărăția Cerurilor, dacă nu îi vom urma credincioși lui Dumnezeu până la măsura identificării cu mesajul și comportamentul Său divino-uman. Profesorul de studiul Noului Testament de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Atena, G. Patronos[3], spune că minunile săvârșite de Domnul Iisus în timpul activității Lui pe pământ, trebuie să se extindă și în experiența vie a credincioșilor Bisericii, pentru că ele au fost evenimente istorice reale. O astfel de experiență vie o trăiesc în trupurile lor Enea și Tavita, și alături de ei, nenumărați creștini în decursul istoriei mântuirii poporului lui Dumnezeu. Fiecare creștin a experimentat, la un nivel sau altul, pe propria sa piele, în decursul vieții, minuni mai mari sau mai mici, ca roade ale credinței în Hristos.

Sfântul Pavel se înscrie și dânsul pe linia aceasta taumaturgică trasată de sfântul Petru, când în Listra fiind la propovăduire, îl vindecă pe un olog (Fapte 14, 8-10) iar în Troa îl înviază din morți pe tânărul Eutihie (Fapte 20, 7-12). Ambele cazuri, și multe altele care nu s-au mai istorisit, au ca unic scop, cultivarea în sufletele ascultătorilor, a unei credințe puternice în Iisus Hristos, Care poate să vindece orice neputință umană[4].

Activitatea sfinților apostoli printre neamuri, sub genericul căruia se încadrează și textul nostru de față, era motivată de trimiterea directă a Mântuitorului (Matei 28, 18-20; Galateni 1, 16) dar și de împlinirea unor profeții ale Vechiului Testament (Isaia 11, 12; Zaharia 8, 20). Ei se considerau trimișii lui Dumnezeu la toate popoarele spre a-L propovădui pe Mesia și începutul Împărăției lui Dumnezeu care este deschisă tuturor prin Iisus Hristos[5]. Această puternică convingere a apostolilor, a stat la baza marilor convertiri ale istoriei, completând calendarul sfinților lui Dumnezeu. În virtutea textului din 1 Petru 2, 9 toți care am primit sfântul Botez și ne-am născut la o nouă viață, suntem apostoli, adică trimiși ai Domnului Iisus spre a propovădui Evanghelia iubirii la cei morți în păcate și depărtați de Dumnezeu. În ce măsură această conștiință te mai motivează pe tine la sfânta misiune a Bisericii, drag credincios contemporan? Amin.

 

[1] Ioannis Karavidopoulos, Comentariu la Evanghelia după Marcu, Editura Bizantină, București, p. 145.

[2] Viețile Sfinților Apostoli, trad. de Diana Potlog, Editura Sophia, București, 2002, p. 9.

[3] Gheorghios Patronos, Parcursul istoric al lui Iisus. De la iesle la mormântul gol, Editura Bizantină, București, 2011, p. 296.

[4] I.Howard Marshall, Faptele Apostolilor: Introducere și Comentariu, Editura Scriptum, Oradea, 2009, p. 190.

[5] Christopher Rowland, Christian Origins, SPCK, London, 1985, p. 215.

Preot Cătălin VARGA
Parohia Jichișul de Jos

Lasă un răspuns