In vremea din urmă se vorbeşte tot mai stăruitor despre sectarismul religios ce a spart şi sparge în unele locuri credinţa poporului nostru. Cred că e de prisos să mai accentuez ce primejdie înseamnă acest sectarism pentru biserica noastră. Stând în faţa unei serioase pri mejdii, despre altceva nu poate fi vorba decât să căutăm a ne apăra cât mai îngrabă şi cât mai cu succes îm potriva ei. Voi spune unele mijloace de apărare şl com batere pe cari le scot eu a fi bune:
1. Nu mai încape îndoială că arma cea mai tare şi mai bună împotriva sectarilor e predica, vestirea, tăl măcirea cuvântului. Hotărât, acum cu vremile schimbate poporul nostru e mai pretensiv în toate celea. Par’că şi în biserică nu-l mai mulţumesc numai slujbele din Molitvelnic şi Liturgier, ci aşteaptă ceva mai mult: tălmăcirea Scripturilor prin cuvânt viu.
Cei mai mulţi din fiii noştri rătăcesc şi trec la sectari tocmai din pricina că acolo se cetesc şi se tălmăcesc — fie chiar şi rău — Scripturile. Dintre argumentele lor cel mai des şi mai cu succes folosit împotriva noastră a preoţilor e acela că «nu învăţăm pe oameni».
In faţa lor preotul trebue, va trebui dar să se apere neîncetat şi să-i combată neîncetat cu arma cuvântului luminat. Ca să poată face acest lucru preotul trebue să cunoască Scripturile şi dacă nu le cunoaşte, să le cetească şi să le înveţe.
Ar face şi face un efect penibil în popor când un preot nu s’ar putea prinde şi nu ar putea combate cu citate pe un «pocăit», pe un om de rând din popor.
citeste in continuare> https://oasteadomnului.ro/parintele-iosif-trifa-in-presa-vremii-sectarismul-religios-solutiuni-pentru-combaterea-lui-din-partea-bisericii-si-a-statului/