Fiul Meu! Te-ai convins că trebuie să porţi şi tu o cruce? Te-ai hotărât să-ţi porţi crucea? Dar ce te‑ai apucat să faci? Voieşti să-ţi alegi crucea? Vrei să-ţi alegi o cruce mai uşoară? Vrei să-ţi alegi crucea cea mai uşoară? O, lasă-te de acest gând, iubitul meu! Căci crucea pe care trebuie să ţi-o porţi, nu ţi‑o alegi tu, ci ţi-o aleg Eu. Tu trebuie să porţi crucea pe care ţi-o aleg Eu, pe care ţi-o dau Eu.
Fiul Meu, fiecare om are o cruce de purtat; o cruce de încercări şi necazuri. La fiecare om i-am dat o cruce de purtat. I-am dat-o ca un ajutor pentru mântuirea sufletului său. I-am dat-o ca un ajutor, să afle omul crucea şi jertfa Golgotei Mele.
Şi ţie, iubitul Meu, ţi-am dat o astfel de cruce. Şi tu ai o cruce de purtat. Şi poate că eşti nemulţumit de crucea ta. Ţi se pare prea grea. Te plângi că nimeni nu sufere ca tine. Ai vrea să alegi o cruce mai uşoară. Ai vrea să-ţi schimbi crucea. Dar, o, iubitul Meu, nu te mai ocupa cu această ispită. Tu n-ai dreptul să-ţi alegi crucea. Crucea ţi-o aleg Eu. Şi chiar dacă ai avea dreptul să-ţi alegi şi să-ţi schimbi crucea – asta ar fi o nenorocire pentru tine. Vrând să-ţi alegi o cruce mai uşoară, ai da peste una mai grea. Având să alegi din mulţimea crucilor (boală, sărăcie, neînţelegere în casă etc., etc.), te-ai pomeni că însăşi alegerea crucii este o cruce grea. Şi s-ar putea întâmpla să‑ţi alegi apoi o cruce cu totul nepotrivită pentru tine Poate îţi e cunoscută păţania acelui om sărac care toată noaptea se visase colindând un magazin cu haine noi. Dar nici o haină nu I se potrivea. Abia pe urmă a dat peste o haină mai simplă, făcută parcă anume pentru el. Şi, uitându-se bine la ea, a văzut că… era haina lui.
Aşa e şi cu crucea ta. Ea e măsurată şi cioplită după puterile tale. Ea ţi se potriveşte ca şi o haină. Să o porţi dar, mulţumit. Să o porţi cu răbdare şi mântuire, căci Eu am pus-o pe umerii tăi.
Rugăciune
Aşa este, Doamne. Eu nepriceputul credeam că pot alege o cruce care îmi place mie. Că pot alege o cruce mai uşoară. Că pot alege crucea cea mai uşoară. Dar pe urmă m-am trezit cu o cruce grea, pe care n-o alesesem eu. Şi murmuram împotriva ei. Şi umblam să scap de ea. Acum înţeleg, Iisuse Doamne. Crucea aceasta era crucea pe care mi-ai ales-o Tu. Era crucea pe care mi-ai hotărât-o Tu. Eu mă aplec acum cu smerenie sub greutatea ei. Mă aplec smerit sub crucea pe care mi-ai ales-o Tu. Şi o voi purta cu răbdare şi resemnare oricât de grea ar fi. Sub greutatea ei, mă voi gândi neîncetet la crucea Ta. Greutatea ei mă va ajuta să aflu Crucea şi Jertfa Golgotei Tale.
Preot Iosif Trifa
Ia-ţi crucea ta!
Ediţia a III – a
Editura «Oastea Domnului», Sibiu – 2001
