„N-am vrut să ştiu nimic altceva între voi, decât pe Iisus cel Răstignit” – a fost cuvântul testamentar spus de Părintele Iosif, ca şi de Sfântul Apostol Pavel. Acesta a fost printre ultimele cuvinte testamentare ale Părintelui Iosif, care, ca o santinelă credincioasă, a căzut pe câmpul de bătălie duhovnicească după ce trupuşorul lui purta şapte răni, şapte operaţii. Dar după toate acestea, zicea cu Sfântul Pavel: „În fiecare zi mă apasă grija pentru Bisericile lui Dumnezeu”.
Frumoasele învăţături pe care le-am primit de la Dumnezeu prin vasul acesta au fost stropite de sânge, spun martorii care au fost lângă el. În nopţile când noi dormeam liniştiţi, el stătea cu genunchii ridicaţi, [sprijinind] coala de hârtie care dimineaţa era stropită de sânge… Sânge care ieşea din pieptul lui, ca să trimită fraţilor, la fronturile de luptă, hrană duhovnicească pentru creşterea duhovnicească.
Ne va osândi pe noi odată Dumnezeu dacă am călcat cuvântul spus de Apostolul Pavel: „Priviţi la înaintaşii voştri, la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa”. Înaintaşii noştri au fost oameni de mare valoare înaintea lui Dumnezeu. Şi, ca dovadă că au vorbit de la Dumnezeu, trimişi de Duhul Sfânt, vă pun înainte pe Gamaliel, care a spus aşa când fariseii şi cărturarii şi-au pus în gând să-i omoare pe apostoli: „Bărbaţi galileeni, băgaţi de seamă ce vreţi să faceţi! Nu vă atingeţi de oamenii aceştia! Căci s-a ivit Iuda Galileeanul, s-au ivit atâţia care au dus mult popor în rătăcire. Dacă lucrarea aceasta (cea făcută de apostoli) e de la Dumnezeu, nu o veţi putea nimici; dar dacă este de la oameni, se va nimici ea singură.”
Iată dovada grăitoare că Lucrarea aceasta nu e de la oameni, căci nu s-a nimicit singură… Iată dovada că e de la Dumnezeu, căci a trăit, trăieşte şi va trăi. E vie, pentru că Cel ce ne alimentează pe noi este Duhul Sfânt, Care pune în inima noastră dorinţa după unitate duhovnicească, ca şi în cer să fim una, cum suntem acum aici una.
Nu uitaţi, fraţilor dragi, de înaintaşii noştri care ne-au vestit nouă Cuvântul lui Dumnezeu cu preţul vieţii lor! Aşa au învăţat ei din partea Domnului.
Şi astăzi sunt oameni aleşi şi puşi de-o parte pentru măreaţa Lucrare a lui Dumnezeu. Dumnezeu a ridicat în Lucrarea aceasta (după cum spunea Părintele Iosif că a văzut undeva, în Elveţia sau în Italia, o statuie: un bou înjugat, iar în urma lui, un plug şi scris dedesubt: „Gata şi pentru plug, şi pentru jertfă”), Dumnezeu a ridicat acest voluntariat duhovnicesc şi pentru plug, şi pentru jertfă, ca să ţinem sus acest Cuvânt Viu al lui Dumnezeu, să mărturisim Cuvântul lui Dumnezeu urmaşilor noştri, vouă, tinerilor de azi, care ne veţi lua locul mâine. Noi, cei vârstnici, nu vom mai trăi mult pe pământul acesta. Se va deschide şi pentru noi un mormânt.
din vorbirea fratelui Popa Petru (Batiz) la nunta de la Vălani – 20 mai 1978
Strângeţi fărâmiturile / Traian Dorz. – Sibiu: Oastea Domnului, 2010 – vol. 1
