Să se bucure şi să se veselească de Tine, toţi cei ce Te caută pe Tine, Doamne, şi să zică pururea cei ce iubesc mântuirea Ta: "Slăvit să fie Domnul!" (Ps. 39,22)
  • Set Logo Section Menu from Admin > Appearance > Menus > "Manage Locations" Tab > Logo Section Navigation
Slăvit să fie Domnul!
Home PRIN MÂINILE TALE ÎȚI LUCREZI VEȘNICIA

PRIN MÂINILE TALE ÎȚI LUCREZI VEȘNICIA

PRIN MÂINILE TALE ÎȚI LUCREZI VEȘNICIA

O, dacă-n alte mâini mai bune
Te-ai folosi de harfa mea,
Iisuse, ia-mi-o şi-o dă celui
ce Te-ar slăvi mai mult cu ea.

Traian Dorz

 

            În Duminica Sf. Ap. Toma pericopa ce se citește la apostol ne pune în față lucrări ce sau săvărșit prin mâinile Sfinților Apostolilor și ale celor implicați în conducerea templului. Sunt însă atât de diferite aceste lucrări despre care ne vorbește Sf. Luca pentru că prin mâinile noastre se pot face multe lucruri. Cu ele noi putem lucra fie la mântuirea noastră fie la osânda noastră veșnică.

            “prin mâinile apostolilor” (v. 12) se făceau lucruri extraordinare, minuni nemaivăzute, tămăduiri nesperate. Toți cei ce se aflau în suferință tânjeau să întâlnească aceste mâini pentru a se putea vindeca. Unii ca aceștia, fără speranță de vindecare, priveau la mâinile apostolilor ca la o binecuvântare cerească.

            Datoria lor nu era să facă minuni ci să ducă vestea mântuirii. Dar și aceste dovezi văzute erau necesare, după cum găsim scris în meditațiile fratelui Traian Dorz: “Domnul Iisus i-a trimis pe Apostolii Săi, nu să facă minuni și semne, ci să propovăduiască Evanghelia mântuirii Sale. Dar mulțimea sufletelor cărora li se adresau Apostolii erau tot bieții oameni măcinați de boli, chinuiți de lipsuri, apăsați de nedreptate, care aveau mai întâi tot marea nevoie să fie despovărați trupește  – și apoi vor vedea de cele sufletești.”[1]

            “au pus mâna pe apostoli și i-au băgat în temnița obștească” (v. 18) – datorită faptului că arhierul și saduchei s-au umplut de pizmă până aici nu a mai fost decât un pas. De ce să fie ucenicii lui Hristos aclamați și căutați de popor, doar pe noi trebuie să ne caute și să ne aclame, își vor fi spus ei. Dar și mâinile lor aveau aceași datorie, să ajute pe cel sărman și încercat. Moise prin Lege i-a învățat clar și cu privire la vrăjmași: “De vei vedea asinul vrăjmaşului tău căzut sub povară, să nu te faci că nu-l vezi, ci ridică-l împreună cu el” (Ieș. 23,5). Iar mâinile lor nu se opresc aici, ci merg până acolo încât “bătându-i, le-au poruncit să nu mai vorbească în numele lui Iisus” (v. 40). Ce grozăvie! Năpăstuiții priveau la prezența apostolilor și la mâinilor lor ca pe o unică șansă de a fi vindecați iar ceilalți cu mâinile lor ridicate asupra lor doreau să oprească această manifestare a harului dumnezeiesc. Pentru că aceștia, asupritori, “n-au lege, nici conștiință, nici Dumnezeu. Aceștia au numai pântece și numai pofte. Ca fiarele și ca iadul”[2].

            Și noi, cei de astăzi, din Lucrarea Oastei suntem recunoscători unor mâini care mult au scris și au îndemnat pe calea mântuirii întregul popor. Nici măcar în boală și durere aceste mâini nu se odihneau, nici ziua și nici noaptea… Mâinile slăbuțe ale părintelui Iosif Trifa au hrănit și încă hrănesc sufletește o mulțime de creștini.

            Undeva am citit despre o răstignire care-L întruchipa pe Domnul Hristos fără mâini iar acolo se spunea că la baza răstignirii, cineva a pus o placă pe care scria: «Voi sunteţi mâinile Mele». Așadar, în timpul vieții noastre, noi trebuie să facem această lucrare. Să fim mâinile Domnului – ca și binecuvântare pentru semenii noștri aflați în suferință și necaz, să fim și să avem mâini care își pun amprenta în societatea în care trăiesc.

            Semnele de pe mâinile Domnului Iisus – de care avea să se încredințeze Sf. Ap. Toma, sunt și ele dovada dragostei Sale pentru fiecare dintre noi. Sânge a curs din ele pentru mine și tine, cititorule. Dar oare, mâinile mele și ale tale ce semne poartă? Ce mărturisesc ele? De ce se îngrijesc mai mult, de rugăciune sau doar de strângerea gunoaielor (Filip. 3,8)? Domnul să ne ajute în tot lucrul cel bun, pentru ca prin mâinile noastre să putem lucra la mântuirea noastră și a celor din jurul nostru.

[1] Traian Dorz, Hristos  – puterea apostoliei, vol. I, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2010, p. 25.

[2] Idem, p. 38.

Florin Miholca

error

Author: Editor

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!