Evanghelia Duminicii a 17-a după Rusalii (a Cananeencei), Matei 15, 21-28, cuprinde multe învățături folositoare pentru viața noastră creștină, învățături ce le-am putea împărți în două categorii: teologico-istorice și practice. Mai întâi vedem lucrarea Fiului lui Dumnezeu în viața oamenilor de alt neam și altă credință, deoarece Dumnezeu cheamă toate popoarele la mântuire. Apoi observăm puterea credinței și dragostea de mamă la femeia cananeeancă.
În lucrarea Sa de pe pământ, Domnul depășește granițele Palestinei și merge în părțile Libanului (Tir și Sidon) pentru a arăta ucenicilor și contemporanilor Săi contrastul dintre pretenția de superioritate a evreilor cu tăria credinței și multa smerenie pe care le are o femeie de neam păgân.
Prin cuvintele: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și să o arunci câinilor”, Domnul Hristos exprimă de fapt mentalitatea oricărui evreu din timpul Său, adică ei se cred superiori tuturor celorlalte popoare, disprețuind pe cei care nu sunt din același neam și aceeași credință. Mântuitorul Iisus Hristos descoperă credință acolo unde oamenii nu se așteaptă și pregătește calea ucenicilor Săi în propovăduirea Evangheliei la toată lumea.
Domnul Hristos lasă ca femeia cananeeancă să stăruie în cererea ei, punând în evidență astfel, trei mari calități: credința puternică („O, femeie, mare este credința ta! Fie ție după cum voiești”), smerenia adâncă și rugăciunea stăruitoare. Această mamă s-a identificat cu suferința fiicei sale și devenise glasul fiicei sale, care nu se mai putea ruga, întrucât era posedată de diavol.
Învățăm din această întâlnire și dialog (pericopă evanghelică), cum să ne comportăm față de Dumnezeu și în familie. Învățăm că nu avem voie să ne supărăm pe Dumnezeu atunci când nu ne ascultă sau întârzie să ne împlinească cererile, ci doar să insistăm. Femeia din Evanghelie răspunde Domnului cu o înțelepciune care-L „cucerește”, încât și noi să nu ne supărăm pe Dumnezeu atunci când îngăduie să trecem prin suferințe. Maica Domnului ne iubește și suferă pentru noi atunci când rătăcim prin lume.
Sfânta Biserică se roagă pentru toți oamenii de toate vârstele și stările sociale: sănătoși, bolnavi, călători, robiți, singuri, în suferință, pentru rodirea pământului, pacea în lume și înțelegerea între oameni.
Să ne apropiem de Domnul Hristos fără teamă și cu încredere că vom fi ascultați. Tinerilor, care ați învățat despre Dumnezeu și Biserica Sa, despre dragostea nemărginită a Domnului Hristos pentru toți oamenii, despre importanța părinților spirituali și trupești, veniți la Biserică (Mama, Prietena și Casa noastră), aici e locul întâlnirilor de suflet și pentru viață autentică! Sfânta Biserică ni-L oferă pe Hristos Domnul (Calea, Adevărul și Viața), ne ascultă, ne iubește, ne călăuzește, ne oferă sens în viață și ne împărtășește daruri pentru veșnicie.”,
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul
Duminica a 17-a după Rusalii, a Cananeencei
sursa: glasulcetatii.ro
